Proletarii moldoveni s-au săturat de Dacia. Au trecut la SUV-urile Toyota din țara soarelui răsare

Republica Moldova, o piață foarte mică de automobile noi, a fost dependentă în ultimele decenii de marca românească Dacia, datorită prețurilor mici, accesibile, raportate la veniturile scăzute ale cetățenilor moldoveni.

În 2021, însă, din cauza crizei de semiconductori și a schimbărilor masive din industria auto, Dacia a fost nevoită să piardă locul 1 în preferințele moldovenilor. Cea mai vândută marcă din Republica Moldova, în 2021, a fost Toyota, care a reușit să obțină o creștere mare, de 59% față de 2020, pe fondul unei gestionări mult mai bune a crizei de semiconductori. Cel mai vândut model al mărcii japoneze a fost RAV4, urmat de Corolla.

Liderul din ultimii zece ani, Dacia, a rămas pe locul al doilea, deoarece a vândut numai 991 de unități clienților moldoveni, chiar dacă volumul a fost mai mare cu 104 autoturisme față de anul 2020. Cea mai mare scădere dintre modelele mărcii românești a venit de la Logan, care a fost livrat în numai 291 de unități, unul dintre motivele probabile fiind cel legat de mixul de produse din uzina Dacia din Mioveni. Dacia Duster a rămas cel mai vândut model al mărcii din Moldova, cu 456 de exemplare înmatriculate. De remarcat și faptul că Toyota a avut o ascensiune importantă și pe piața din România, unde, îmrepună cu Hyundai, au depășit liderii tradiționali ai segmentului de import, VW, Renault și Skoda.

Pe locurile următoare în Moldova s-au clasat mărcile Kia, cu 686 unități, Skoda, cu 654 de autoturisme, și Hyundai, cu 420 de unități. Celelate mărci vândute au fost Suzuki, Renault, Mercedes, BMW și marca Haval, a chinezilor de la Great Wall. În total, Republica Moldova a înregistrat un volum de 6.818 autoturisme noi, cu 30,8% mai multe față de anul 2020. Republica Moldova este una dintre puținele piețe ale lumii în care Dacia se va confrunta cu noul partener de business, Lada, care face parte începând de anul trecut din noul business unit Dacia – Lada. Vânzările mărcii rusești au reînceput să crească, chiar dacă deocamdată timid, fiind înregistrate 107 unități înmatriculate. Cel mai vândut model a fost Largus, care nu este altceva decât Dacia Logan MCV (prima generație), restilizată cu sigla Lada.

#mașini #Dacia #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.