Situație tensionată între Gazprom și Republica Moldova. Războiul hibrid în care a fost atras Chișinăul

Valoarea datoriilor acumulate de Republica Moldova pentru gazele livrate de furnizorul rus Gazprom e pusă sub semnul îndoielii. Autoritățile de la Chișinău suspectează că o bună parte din acestea sunt fictive, iar suspiciunile sunt alimentate și de refuzul Gazprom de a accepta un audit extern.

Gazprom susține că Republica Moldova are o datorie de 700 de milioane de dolari pentru cantitate de gaze furnizate prin intermediul companiei Moldovagaz pe care o controlează. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău contestă această valoare spunând că o parte din aceste datorii nu ar fi reale. Situația ar putea fi clarificată de un audit extern însă conducerea Gazprom se opune, potrivit evz.ro.

Aceste datorii sunt folosite ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova care achiziționează gaze naturale rusești. Periodic, Gazprom amenință cu oprirea livrărilor cerând achitarea cele 700 de milioane de dolari.

Pe de altă parte, compania rusă Gazprom se opune efectuării unui audit al datoriilor companiei moldovene Moldovagaz, pe care o controlează, transmite portalul moldovean IPN. Aceasta cu toate că o astfel de procedură este prevăzută în protocolul semnat de vicepremierul Andrei Spînu și șeful concernului rus, Alexei Miller.

Acest audit ar fi prevăzut în actul adițional la contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Conform documentului Moldovagaz urmează să-și achite datoriile după efectuarea unui audit extern. Părțile au convenit ca după stabilirea valorii exacte, să fie negociat și un calendar de rambursare.

Gazprom cere rambursarea datoriilor

Presa de la Chișinău citează o scrisoare conform căreia Gazprom nu agrează ideea unui audit extern la Moldovagaz. Scrisoarea celor de la Gazprom este adresată președintelui Moldovagaz și, pe lângă refuzul acceptării unui audit asupra datoriilor acumulate, conține și o nouă solicitare de achitare a datoriilor.

Atitudinea aceasta, anormală, este văzută de experți drept un nou element al războiului hibrid pe care Moscova îl poartă împotriva Republicii Moldova.

Vicepremierul moldovean indicat ca responsabil

Vicepremierul Andrei Spînu, negociatorul-șef pentru Republica Moldova, este văzut ca principal responsabil pentru că ar fi semnat un acord ce contravine intereselor țării.

„Andrei Spînu a semnat un protocol defectuos. Eu am pretenții la modul cum a fost formulat punctul din protocol ce vizează auditul. Auditul datoriei înseamnă auditul a exact ceea ce am consumat, nu este auditul companiei, întregii activități. Atunci când noi vom pretinde în eventuale arbitraje, judecăți internaționale ca Gazprom, să acopere acele pierderi pe care le-a generat Moldovagaz, ei ne vor flutura acest protocol, semnat de reprezentantul Guvernului Republicii Moldova”, a spus comentatorul politic Valeriu Pașa, citat de IPN.

Reprezentanții guvernului de la Chișinău se apără și anunță că vor prezenta informații noi în legătură cu acest subiect.

„Guvernul va avea o reacția la scrisoarea care a venit abia ieri. Nu trebuie să ne agităm atât de mult, era de așteptat ca Gazprom să nu fie de acord cu un audit funcțional și juridic complex, prin care să înțelegem de unde s-au luat acele datorii la Moldovagaz. Este un răspuns logic al Gazprom care nu vrea să facă o evaluare clară a modului cum s-au format acele datorii”, a spus deputatul PAS, Alexandru Trubca.

#gaz #contract #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”, cu capital integral de stat, până la 31 decembrie 2026. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care reglementează reorganizarea și transferul patrimoniului, al datoriilor și al obligațiilor față de salariați către noua societate.

Reorganizarea nu presupune privatizarea întreprinderii sau transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. Statul va deține integral acțiunile „CFM-Infra”, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul său.

Reforma urmărește separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport de pasageri și mărfuri. Procesul a început odată cu înființarea SA „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă”, iar transformarea întreprinderii de stat în „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a celor două activități, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia.

Documentul prevede că noua societate va deveni succesoarea CFM în toate drepturile și obligațiile. Aceasta va prelua inclusiv eventualele restanțe față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asigurare medicală, precum și obligațiile aferente împrumuturilor externe recreditate. Existența datoriilor nu va putea împiedica inițierea sau finalizarea reorganizării.

Totodată, transformarea întreprinderii nu va fi condiționată de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat își va păstra dreptul de a verifica activitatea inclusiv după reorganizare, iar obligațiile fiscale constatate ulterior vor reveni societății succesoare.

Creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind inițierea procedurii. Ei vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de zece zile de la publicarea avizului. Documentul limitează însă posibilitatea blocării reorganizării: instanța o va putea suspenda doar dacă un creditor demonstrează existența unui prejudiciu grav, real și iminent, care nu poate fi remediat prin măsurile de protecție prevăzute.

În cazul salariaților transferați, „CFM-Infra” va prelua drepturile și obligațiile din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv în vigoare. Documentul prevede și că eventualele disponibilizări vor trebui efectuate conform legislației muncii.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea, inclusiv inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului. Bunurile cu un statut juridic neclar vor fi înscrise într-un inventar provizoriu și nu vor putea fi vândute, gajate sau incluse în capitalul social până la clarificarea și înregistrarea drepturilor asupra lor. Pe întreaga durată a procedurii, autoritățile și întreprinderea vor trebui să asigure continuitatea transportului feroviar și funcționarea infrastructurii.

Reorganizarea are loc în contextul unor datorii importante: potrivit datelor pentru sfârșitul lunii august 2026, prezentate în Parlament, CFM avea obligații de 248,65 milioane de lei față de bugetul public național, datorii comerciale de 185,77 milioane de lei și angajamente externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei, însă nu mai înregistra restanțe salariale.