Provocările antreprenorilor sociali de la Tiraspol, diferite de cele de la Chișinău. Unde pot găsi soluții

Antreprenoriatul social se dezvoltă tot mai mult în stânga Nistrului. În acest sens a fost creată și Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol, care are drept scop susținerea antreprenorilor care își doresc să rezolve probleme ale societății prin afacerile pe care le lansează.

Chiar dacă această ramură a antreprenoriatului ia avânt, antreprenorii se confruntă cu numeroase provocări. Potrivit președintei Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol, Inna Barisnicova, una dintre cele mai mari provocări este lipsa unui cadrul legal pentru antreprenorii sociali.

În acest context, scopul primordial al Social Business Hub este să susțină dezvoltarea antreprenoriatului social prin oferirea de consultanță pentru antreprenorii sociali, în ceea ce privește aspectul legal.

„Unul dintre scopurile noastre este să oferim antreprenorilor sociali acele instrumente, articole din legi prin care pot beneficia de statut special și își pot îmbunătăți lucrul”, menționează Inna Barisnicova.

De asemenea, asociația își propune promovarea acestui model de business în rândul antreprenorilor clasici. Astfel, ei sunt informați despre cum pot deveni antreprenori sociali.

O altă provocare care apare în fața antreprenorilor sociali este lipsa de competențe pentru a dezvolta un business. În acest context, sunt oferite diverse traininguri pentru a dezvolta abilitățile necesare de business.

Concurența este un alt impediment pe care antreprenorii sociali sunt nevoiți să-l depășească.

„Încurajăm antreprenorii sociali să experimenteze, să-și găsească nișa de clienți și să ofere pieței produsele care sunt solicitate. De asemenea, încurajăm oamenii să cumpere produse și să apeleze la serviciile antreprenorilor sociali” , spune Inna Barisnicova.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#Social Business Hub #antreprenori sociali #tiraspol #provocari #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.