Provocările antreprenorilor sociali de la Tiraspol, diferite de cele de la Chișinău. Unde pot găsi soluții

Antreprenoriatul social se dezvoltă tot mai mult în stânga Nistrului. În acest sens a fost creată și Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol, care are drept scop susținerea antreprenorilor care își doresc să rezolve probleme ale societății prin afacerile pe care le lansează.

Chiar dacă această ramură a antreprenoriatului ia avânt, antreprenorii se confruntă cu numeroase provocări. Potrivit președintei Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol, Inna Barisnicova, una dintre cele mai mari provocări este lipsa unui cadrul legal pentru antreprenorii sociali.

În acest context, scopul primordial al Social Business Hub este să susțină dezvoltarea antreprenoriatului social prin oferirea de consultanță pentru antreprenorii sociali, în ceea ce privește aspectul legal.

„Unul dintre scopurile noastre este să oferim antreprenorilor sociali acele instrumente, articole din legi prin care pot beneficia de statut special și își pot îmbunătăți lucrul”, menționează Inna Barisnicova.

De asemenea, asociația își propune promovarea acestui model de business în rândul antreprenorilor clasici. Astfel, ei sunt informați despre cum pot deveni antreprenori sociali.

O altă provocare care apare în fața antreprenorilor sociali este lipsa de competențe pentru a dezvolta un business. În acest context, sunt oferite diverse traininguri pentru a dezvolta abilitățile necesare de business.

Concurența este un alt impediment pe care antreprenorii sociali sunt nevoiți să-l depășească.

„Încurajăm antreprenorii sociali să experimenteze, să-și găsească nișa de clienți și să ofere pieței produsele care sunt solicitate. De asemenea, încurajăm oamenii să cumpere produse și să apeleze la serviciile antreprenorilor sociali” , spune Inna Barisnicova.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#Social Business Hub #antreprenori sociali #tiraspol #provocari #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.