Punctele de trecere a frontierei cu România sunt supra solicitate

Potrivit informațiilor, agenții economici din Republica Moldova, care anterior exportau mărfuri spre Ucraina s-au reorientat spre piața din UE, din acest considerent posturile vamale situate pe frontiera moldo-română au devenit supra solicitate. Totodată, fluxul s-a majorat deoarece unii transportatori din Ucraina optează pentru tranzit cu marfă prin Republica Moldova.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova informează că, la această oră se atestă un trafic sporit de camioane cu marfă în posturile vamal Sculeni PVFI rutier (2010), Leușeni PVFI rutier (2030) și Giurgiulești 1 PVFI rutier (3020), pe sensul de ieșire din Republica Moldova, nemijlocit intrarea spre România.

Menționăm, că la moment Serviciul Vamal poate procesa toate tranzacțiile, însă, având în vedere că teritoriul între cele două posturi (MD-RO) este supraaglomerat, deoarece autocamioanele (deja procesate de către partea MD) așteaptă rândul pentru a intra în postul vamal Albița, trecerea și la alte auto marfare nu este posibil de permis, până la acordarea liberului de vamă de către partea română.

Reiterăm, că potrivit informațiilor, agenții economici din Republica Moldova, care anterior exportau mărfuri spre Ucraina s-au reorientat spre piața din UE, din acest considerent posturile vamale situate pe frontiera moldo-română au devenit supra solicitate. Totodată, fluxul s-a majorat deoarece unii transportatori din Ucraina optează pentru tranzit cu marfă prin Republica Moldova.

În conformitate cu datele din Sistemul Informațional al Serviciul Vamal se constată pe frontiera moldo-română o creștere semnificativă a numărului de declarații vamale perfectate la export, fiind înregistrată o creștere cu 73% față de intervalul corespondent al anului 2021 [2], și din acest considerent se atestă un flux sporit de camioane cu marfă la posturile vamale de frontieră.

În aceeași ordine de idei, urmare a analizei traversărilor de mijloacelor de transport prin posturile vamale pe frontieră moldo-română, segmentul rutier: Costești, Lipcani, Sculeni, Leușeni, Cahul și Giurgiulești, în perioada 23.02.2022 – 10.05.2022, se constată o creștere semnificativă față de numărul de mijloace de transport care au traversat frontiera moldo-română în același interval de timp a anului 2021 (de la 275469 mijloace de transport în 2021 la 620818 mijloace de transport în 2022).

Serviciul Vamal întreprinde toate măsurile pentru fluidizarea traficului transfrontalier de mărfuri și face apel către transportatori să manifeste spirit de înțelegere.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#exportatori #transportatori #trecerea frontierei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM