Pustiirea țării sperie moldovenii, dar nu și statul! Jumătate din localitățile țării au mai puțin de 1500 de locuitori

La sfârșitul sîptămânii, Republica Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un proces vital care va determina alegerea a 898 de primari, 9972 de consilieri locali și 1086 de consilieri municipali și raionali. Aceste alegeri sunt organizate într-o țară care, la începutul acestui an, a atins o populație de 2,5 milioane de locuitori, conform afirmațiilor economistului Stas Madan de la Expert Grup.

Madan subliniază faptul că în Republica Moldova, legea privind organizarea administrativ-teritorială, datând din 2001, impune ca o localitate de sine stătătoare să aibă, de regulă, cel puțin 1500 de locuitori. Totuși, conform declarațiilor guvernului din luna mai, aproximativ 35% dintre localități au o populație sub această cifră. Datele recente furnizate de Biroul Național de Statistică dezvăluie că situația este mai gravă: 469 din cele 898 de unități administrative, adică 52% din total, au o populație sub 1500 de locuitori.

Acest context ridică întrebări legate de eficiența administrării în aceste localități mai mici. Un exemplu dat este localitatea Ochiul Roș din Anenii Noi, care în anul 2022 a avut un buget total executat de 1,3 milioane de lei, jumătate din această sumă fiind destinată cheltuielilor de personal.

Economistul subliniază că reforma administrativ-teritorială nu mai este un subiect neglijabil, ci o necesitate imperativă pentru supraviețuirea statului. Totuși, în peste 20 de ani, toate guvernele au ignorat această prevedere legală. Deși actuala guvernare a propus amalgamarea voluntară a localităților, aceasta nu a avut niciun rezultat concret până în prezent.

Situația se agravează pe măsură ce populația țării scade, iar adaptarea structurilor administrative la această realitate devine crucială pentru supraviețuirea ca stat. Economistul subliniază că abordarea trebuie să fie una realistă și adaptabilă la noile circumstanțe, altfel discursurile politice și ignorarea problemelor reale nu vor duce decât la stagnare și pierdere de viteză în evoluția țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.