Putin a recunoscut cu ușile închise eșecul din Ucraina. Planul prin care încearcă un „haos controlat”

Vladimir Putin poate începe noi „operațiuni speciale” pentru a acoperi eșecul din războiul cu Ucraina.

Pentru că nu sunt prevăzute victorii rusești în războiul cu Ucraina, mai multe țări din spațiul post-sovietic sunt amenințate, menționează influentul canal rus de Telegram „General SVR”.

Pe 11 august, Vladimir Putin, a avut mai multe întâlniri cu forțele de securitate privind războiul cu Ucraina, iar starea de spirit a fost foarte negativă. „Putin a pus o întrebare directă cu cerința de a se răspunde sincer: ce fel de rezultate pot fi așteptate până la începutul lunii septembrie? A auzit mai multe răspunsuri care pot fi rezumate: fără victorii zgomotoase acum”, a spus sursa citată.

Putin a discutat această problemă și cu apropiați din anturajul său, după care a ajuns la concluzia că dezastrul ucrainean trebuie acoperit de un altul.

Putin a adus personal în discuție posibilitatea de a desfășura simultan o „operațiune militară specială” mai convingătoare pe teritoriul unui stat terț, unde este posibil să se obțină „în mod garantat” un rezultat victorios și astfel să se deplaseze atenția de la Ucraina.

Subordonații săi au fost instruiți să elaboreze scenarii pentru astfel de „operațiuni speciale” în cazul Kazahstanului și Georgiei până la 1 septembrie.

„Ieri, în prezența mai multor persoane, Putin a recunoscut, de fapt, pentru prima dată, că conflictul militar din Ucraina nu decurge conform planului, ci devine o problemă pentru el personal și necesită măsuri urgente pentru a-l rezolva”, se menționează în postarea canalului de Telegram.

În noul conflict, Putin plănuiește să folosească tactica sa preferată de „haos controlat”, pentru a oferi propriei populații dovada incontestabilă că el este câștigătorul.
Lucrurile nu au mers așa în Ucraina. „Se angajează în ceva serios, ideea este nebună și distructivă nu doar pentru Putin, ci și pentru țară”, a precizat „Generalul SVR”.

https://t.me/generalsvr/1001

#esec #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.