Putin afirmă că economia rusă este „stabilă”. Rubla îl contrazice, iar UE propune noi sancțiuni

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că economia Rusiei a rezistat la „presiuni externe fără precedent” din partea Occidentului, potrivit Sky News.

Într-o intervenție video la o reuniune axată pe proiectul de buget federal pentru 2024-2026, Putin a descris situația economică din țară ca fiind „stabilă și echilibrată” și a lăudat rezistența economiei ruse, potrivit CNN.

Liderul rus a declarat că PIB-ul țării a atins ultimul nivel înregistrat în 2021, iar guvernul este acum pregătit să creeze condiții pentru „o dezvoltare stabilă și pe termen lung”.
Ce sancțiuni rusești sunt deja în vigoare?
De la invazia Ucrainei din 24 februarie 2022, UE a convenit asupra a 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.

Acestea sunt sub formă de sancțiuni economice, sancțiuni individuale și măsuri privind vizele.

Săptămâna trecută, SUA au impus, de asemenea, sancțiuni suplimentare pentru peste 150 de persoane și entități în legătură cu invazia Rusiei ăn Ucraina.

Sancțiunile din partea Occidentului au fost impuse pentru prima dată în speranța că vor zădărnici în mod eficient abilitățile Rusiei de a continua războiul.

Însă, datorită rezervelor de gaz și petrol ale Rusiei, economia țării a reușit să facă față furtunii.

Propunerea de interzicere a diamantelor și a combustibililor

Astăzi, Polonia a propus ca noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei să includă o interdicție asupra diamantelor rusești și a gazului lichefiat (GPL).

Aceasta a declarat că ar trebui aplicate sancțiuni individuale companiei rusești de diamante Alrosa, despre care Polonia spune că „a sprijinit forțele militare ruse și eforturile de război ale Rusiei în Ucraina, atât direct, cât și indirect, timp de mulți ani”.

În plus, pentru a păstra integritatea și transparența pieței GPL și pentru a evita denaturarea concurenței, Polonia a sugerat ca UE să nu mai cumpere combustibilul din Rusia.

GPL-ul este utilizat drept combustibil într-o serie de moduri, inclusiv la sobe (încălzit/gătit), vehicule și în industrie.
Slăbirea rublei și majorarea dobânzii cheie
Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat vineri că majorează dobânda sa cheie de la 12% la 13%, a treia majorare consecutivă în mai puțin de două luni, pentru a contracara inflația și slăbirea rublei, pe fondul sancțiunilor internaționale din cauza războiului dus în Ucraina, potrivit AFP.
„Ne așteptăm ca rata de creștere să fie mai moderată în a doua jumătate a anului”, a recunoscut și directorul său, Elvira Nabiullina, într-o conferință de presă.
Anterior, vineri, angajații săi anunțaseră într-un comunicat de presă că, având în vedere „presiunea inflaționistă ridicată (…)” și „slăbirea rublei în această vară”, „este necesară o înăsprire suplimentară a politicii monetare”, ridicând astfel rata cheie la 13%.
Această decizie intervine la doar câteva zile după ce Vladimir Putin a declarat că nu vede „probleme insurmontabile” în privința rublei, după ce a susținut timp de un an și jumătate că multiplele sancțiuni care au afectat Rusia de la asaltul asupra Ucrainei nu au reușit să provoace daune de durată economiei rusești.

Cu toate acestea, în pofida a două majorări consecutive ale ratei dobânzii cheie de către Banca Centrală, prima la 21 iulie (de la 7,5% la 8,5%), urmată de o majorare de urgență la mijlocul lunii august, la 12%, moneda națională rămâne la niveluri foarte scăzute în raport cu dolarul și euro.

Cheltuieli uriașe pentru invazia Ucrainei
Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari pentru invazia la scară largă, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până la 24 august, potrivit Forbes Ucraina, pe baza datelor publicate de Statul Major General al

Forţelor Armate ale Ucrainei

Această cifră nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale.

Cele mai mari cheltuieli se îndreaptă către aprovizionarea armatei, care costă 51,3 miliarde de dolari. Salariile militarilor costă 35,1 miliarde de dolari, iar despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie – 21 miliarde de dolari, scrie kyivindependent.com.

După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.

Potrivit Reuters, Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023.

Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#rubla #depreciere #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activitatea din sectorul privat din zona euro a continuat să se reducă în septembrie, ceea ce sugerează că economia s-a contractat în trimestrul curent, raportează Bloomberg.

Un indice bazat pe sondajele efectuate de S&P Global în rândul directorilor de achiziţii a indicat a patra lună consecutivă de scădere a producţiei, ajungând la 47,1. Deşi reprezintă o uşoară îmbunătăţire faţă de luna august, indicatorul se situează clar sub nivelul de 50 care indică o contracţie. Economiştii prevăzuseră o scădere la 46,5.

În timp ce încetinirea s-a atenuat în Germania, aceasta s-a adâncit în Franţa, potrivit sondajelor de conjunctură publicate vineri de S&P Global. Economiştii se aşteptau ca dinamica în ambele ţări să rămână în general stabilă.

Performanţa sectorului serviciilor din Germania a reprezentat o „surpriză plăcută”, deoarece s-a contractat doar marginal în această lună, a precizat S&P Global. Industria prelucrătoare, care a avut de suferit din cauza încetinirii economiei mondiale şi a creşterii ratelor dobânzilor, a condus declinul activităţii generale.

Cu toate acestea, cifrele pentru importantul sector industrial al ţării indică faptul că „lucrurile nu se duc la vale la fel de repede ca înainte, declinul comenzilor noi încetinind”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist-şef la Hamburg Commercial Bank. „În plus, reducerea activităţii de cumpărare îşi pierde din avânt”.

În Franţa, atât serviciile, cât şi industria prelucrătoare s-au înrăutăţit, ceea ce a dus la cea mai mare scădere a activităţii din sectorul privat din noiembrie 2020. Au existat rapoarte răspândite privind cererea slabă în ambele sectoare, iar încrederea în ceea ce priveşte următoarele 12 luni a slăbit simţitor, a precizat S&P Global.

„Economia franceză va naviga, în viitorul apropiat, în ape foarte tulburi”, a declarat Norman Liebke, economist la Hamburg Commercial Bank. „Credem că în 2024 creşterea economică va fi mai mică decât se aştepta anterior”.

El a adăugat că inflaţia este încă la pândă în Franţa, fiind determinată în întregime de servicii, fără a se vedea încă „prea multe semne de impact” în urma deciziei guvernului de a impune plafoane de preţ pentru anumite produse alimentare începând cu luna iulie.

În cursul zilei de vineri, datele privind indicele managerilor de achiziţii pentru zona euro vor confirma continuarea contracţiei, în timp ce cifrele anterioare din Australia şi Japonia au indicat o expansiune. Se aşteaptă ca un indicator pentru Regatul Unit să arate o încetinire similară cu cea de luna trecută. Se preconizează că cifrele din SUA vor arăta o uşoară creştere.