Putin anunță că a plătit pentru mercenarii Wagner un miliard de dolari într-un an

Grupul de mercenari Wagner a primit în ultimul an aproape un miliard de euro de la statul rus, a dezvăluit marţi preşedintele Vladimir Putin, citat de AFP şi dpa.

„Din mai 2022 până în mai 2023, statul a achitat 86,262 miliarde de ruble (circa 922 milioane de euro la cursul actual – n. red.) ca plăţi pentru grupul Wagner”, a afirmat liderul de la Kremlin într-o şedinţă cu comandanţii militari, transmisă de televiziunea rusă.

Putin a recunoscut că Rusia a finanţat „în întregime” mercenarii conduşi de Evgheni Prigojin, a cărui firmă, Concord, a câştigat în acelaşi timp 80 de miliarde de ruble (aproximativ 850 de milioane de euro).
„Sper că în cursul acestor operaţiuni nimeni nu a furat nimic, sau ca să zic aşa, n-a furat „un pic”. Bineînţeles, vom verifica toate astea”, a mai spus preşedintele rus.
Înainte de invazia în Ucraina, Moscova a negat câţiva ani orice legătură cu Wagner
Înainte de invazia în Ucraina, Moscova a negat câţiva ani orice legătură cu Wagner, reaminteşte AFP.

Autorităţile ruse au anunţat marţi că pregătesc transferul către armată al echipamentelor militare grele ale mercenarilor, iar aceştia pot opta pentru înrolarea ca militari ai ministerului apărării, plecarea în Belarus sau întoarcerea la familiile lor.

După revolta de sâmbăta trecută a mercenarilor lui Prigojin, directorul Gărzii Naţionale a Rusiei, Viktor Zolotov, a cerut echiparea forţelor din subordinea sa cu blindate şi armament greu cu rază lungă de acţiune. El a arătat că Garda, care răspunde de ordinea publică pe teritoriul Rusiei, dispune de artilerie şi elicoptere de atac, dar nu şi de arme de tipurile cu care este dotat grupul Wagner.

Zolotov a susţinut că în timpul rebeliunii, la care Prigojin a renunţat când mercenarii ajunseseră la 200 de km de Moscova, Garda Naţională s-a concentrat asupra căilor de acces către capitală şi că grupul Wagner „nu ar fi putut cuceri” oraşul.
Garda Naţională, cu efective de 200.000 de soldaţi, a fost înfiinţată de Putin în 2016 şi este subordonată direct preşedintelui. Zolotov este considerat un aliat apropiat al acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wagner #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 20 octombrie 2024, moldovenii din Statele Unite ale Americii, Islanda, Finlanda, Suedia, Canada și Norvegia vor putea vot prin corespondență, dacă s-au înregistrat pentru această opțiune de a participa la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Persoanele care s-au înscris vor primi un plic, cu alte două plicuri în interior. Acestea vor conține informații despre adresa unde se vor expedia buletinele de vot, cu parafa că expedierile sunt preplătite.

„Va găsi trei plicuri depersonalizate. În aceste plicuri curate, alegătorul pune plicurile pe care le primește, pentru turul 1 la alegeri prezidențiale, turul doi la alegeri prezidențiale și referendumul republican constituțional. Respectiv, va recepționa și o instrucțiune, cum completează acest buletin.

Spre deosebire de votul în țară, peste hotare, cei care vot vota prin corespondență, vor completa buletinul de vot cu pixul. Plicurile care vin de la alegător trebuie să fie restituite până joi, înainte de ziua alegerilor. Plicurile recepționate după ziua de joi vor fi anulate”, a explicat într-un interviu acordat într-un interviu acordat grupului de presă Realitatea președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman.

Buletinele de vot se vor transmite la secțiile amplasate la ambasadele Moldovei din SUA, Canada și Suedia. Pentru cele patru țări nordice, unde moldovenii își vor exercita dreptul de a alege prin corespondență, plicurile se vor transmite la misiunea diplomatică a țării noastre de la Stockholm.

Alegătorii sunt îndemnați să transmită cât mai rapid buletinele, după ce le recepționează, pentru a tergiversa subiectul. În același timp, ei sunt rugați să nu expedieze concomitent buletinele de vot pentru turul unu și doi al prezidențialelor.

„După turul întâi, cunoscând care sunt cei doi candidați care ies în turul doi, dacă ies în turul doi, după această trebuie să transmită plicul cu buletinul pentru turul doi al alegerilor. Și iarăși, acesta trebuie să ajungă până joi, înainte de ziua alegerilor”, a conchis Caraman.

În total, pentru votul prin corespondență s-au înregistrat 1994 de moldoveni din cele șase state unde se pilotează alegerile prin poștă. Mai mult de jumătate dintre ei sunt din SUA – 1082, 582 din Canada, 134 din Norvegia, 93 din Suedia, 74 din Finlanda, și 26 din Islanda Conform șefei CEC, rezultatele votului prin corespondență se vor procesa concomitent cu numărarea buletinelor din urnele de vot.

#caraman #buletine #alegeri