Putin aprobă legi pentru implementarea unei economii de război, deși insistă că nu există

08 Iul. 2022, 16:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iul. 2022, 16:49 // Actual //  bani.md

Guvernul ar putea obliga companiile să furnizeze bunuri și servicii Armatei și angajații să lucreze peste program pentru a-și continua „operațiunea militară specială” în Ucraina.

Parlamentarii ruși au dat marți primul sigiliu de aprobare a două proiecte de lege care ar autoriza guvernul să forțeze companiile să furnizeze bunuri armatei și angajații acestora să lucreze ore suplimentare pentru a sprijini invazia Rusiei în Ucraina, scrie publicația spaniolă ABC.

Inițiativele vin după mai bine de patru luni de la ceea ce Rusia numește „operațiune militară specială”, care a determinat țările occidentale să impună un val de sancțiuni împotriva Moscovei.

Unul dintre proiectele de lege – aprobat în primă lectură de Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului – spune că statul poate impune „măsuri economice speciale” în timpul operațiunilor militare, impunând companiilor să furnizeze bunuri și servicii militarilor guvernului rus.

O notă explicativă atașată proiectului de lege spunea că armata are nevoie de noi materiale și reparații de arme pentru a-și continua campania în Ucraina.

„Nevoia de a răspunde rapid acestor nevoi, mai ales în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei și a persoanelor juridice ruse, ne va obliga să ne concentrăm temporar eforturile asupra anumitor sectoare ale economiei (…) și să organizăm aprovizionarea cu resurse prin intermediul achiziții publice de apărare”, se spune în această notă.

Un al doilea proiect de lege, aprobat și el în primă lectură, ar modifica codul muncii pentru a acorda guvernului dreptul de a reglementa programul de lucru și de a stabili zilele libere la anumite companii.

Acest lucru ar putea însemna că guvernul ar putea obliga angajații companiilor care furnizează bunuri armatei să lucreze noaptea, weekendurile și vacanțele și fără concediu anual.

Ambele proiecte de lege au fost depuse Dumei de Stat de către guvernul rus. Pentru a deveni lege, trebuie să treacă printr-o a doua și a treia lectură, să fie revizuite de camera superioară a parlamentului și să fie semnate de președintele Vladimir Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.