Putin nu a prevăzut gaura financiară fără precedent: Cine a scos din Rusia 253 de miliarde de dolari

Războiul sângeros al lui Putin din Ucraina declanșat în 24 februarie 2022 a provocat în întreaga lume multiple crize economice, energetice și alimentare.

Liderul de la Kremlin nu a crezut în unitatea Occidentului de a impune atâtea sancțiuni împotriva Rusiei, ce au dus la o gaură financiară fără precedent în visteria țării, de 253 de miliarde de dolari, care au plecat din Rusia.

Ieșirile de capital din Rusia, începând cu februarie 2022 și până în iunie 2023, au înregistrat un adevărat record de 253 de miliarde de dolari, a anunțat Banca Centrală de la Moscova, potrivit The Moscow Times.
„Influxurile nete din conturile de tranzacții curente [de 236 de miliarde de dolari] și ieșirile nete din conturile financiare din Rusia au atins niveluri fără precedent”, au spus experții Băncii Centrale, într-o analiză publicată luni, 24 iulie 2023.

Zborul de capital de 239 de miliarde de dolari din Rusia anul trecut, inclusiv 13 miliarde de dolari în luna ianuarie pre-invazie, a fost de patru ori mai mare decât suma care a fost scoasă din țară în 2021, potrivit analizei.

Alte 27 de miliarde de dolari au fost scoase din Rusia până acum în 2023. Rata fugii de capital în raport cu PIB a atins 13% în 2022, doborând recordul anterior de 11% înregistrat atât în timpul crizei financiare globale din 2008, cât și după anexarea Crimeei de Ucraina de către Rusia în 2014, potrivit sursei citate.

Rata medie a ieșirii de capital în ultimii 13 ani a fost de 5%, potrivit MT Russian. Mișcarea fondurilor a atins niveluri record, în ciuda sancțiunilor occidentale care complică tranzacțiile și a restricțiilor Băncii Centrale Ruse privind retragerile de numerar din străinătate.

În plus, Banca Rusiei a majorat vineri ratele dobânzilor cu 1 punct procentual la 8,5%, deoarece factorii de decizie politică au avertizat că inflația de bază a „depășit 4% în termeni anuali și este încă în creștere”.
Banca Centrală a spus că inflația este determinată în parte din cauza „disponibilității limitate a resurselor de muncă”. Așa cum Rusia pierde bani, își pierde și forța de muncă. Acest lucru se întâmplă pe mai multe fronturi – nu numai că bărbații sunt recrutați și trimiși la luptă, ci și mari părți din populația muncitoare au plecat peste graniță de teamă să nu fie trimise la război.

„Cea mai mică estimare a demografilor pe care am văzut-o este că 500.000 de oameni au plecat. Estimarea noastră este de un milion”, spune Elina Ribakova de la Institutul Peterson pentru economii internaționale, scrie The Telegraph.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exit #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.