Putin nu a prevăzut gaura financiară fără precedent: Cine a scos din Rusia 253 de miliarde de dolari

Războiul sângeros al lui Putin din Ucraina declanșat în 24 februarie 2022 a provocat în întreaga lume multiple crize economice, energetice și alimentare.

Liderul de la Kremlin nu a crezut în unitatea Occidentului de a impune atâtea sancțiuni împotriva Rusiei, ce au dus la o gaură financiară fără precedent în visteria țării, de 253 de miliarde de dolari, care au plecat din Rusia.

Ieșirile de capital din Rusia, începând cu februarie 2022 și până în iunie 2023, au înregistrat un adevărat record de 253 de miliarde de dolari, a anunțat Banca Centrală de la Moscova, potrivit The Moscow Times.
„Influxurile nete din conturile de tranzacții curente [de 236 de miliarde de dolari] și ieșirile nete din conturile financiare din Rusia au atins niveluri fără precedent”, au spus experții Băncii Centrale, într-o analiză publicată luni, 24 iulie 2023.

Zborul de capital de 239 de miliarde de dolari din Rusia anul trecut, inclusiv 13 miliarde de dolari în luna ianuarie pre-invazie, a fost de patru ori mai mare decât suma care a fost scoasă din țară în 2021, potrivit analizei.

Alte 27 de miliarde de dolari au fost scoase din Rusia până acum în 2023. Rata fugii de capital în raport cu PIB a atins 13% în 2022, doborând recordul anterior de 11% înregistrat atât în timpul crizei financiare globale din 2008, cât și după anexarea Crimeei de Ucraina de către Rusia în 2014, potrivit sursei citate.

Rata medie a ieșirii de capital în ultimii 13 ani a fost de 5%, potrivit MT Russian. Mișcarea fondurilor a atins niveluri record, în ciuda sancțiunilor occidentale care complică tranzacțiile și a restricțiilor Băncii Centrale Ruse privind retragerile de numerar din străinătate.

În plus, Banca Rusiei a majorat vineri ratele dobânzilor cu 1 punct procentual la 8,5%, deoarece factorii de decizie politică au avertizat că inflația de bază a „depășit 4% în termeni anuali și este încă în creștere”.
Banca Centrală a spus că inflația este determinată în parte din cauza „disponibilității limitate a resurselor de muncă”. Așa cum Rusia pierde bani, își pierde și forța de muncă. Acest lucru se întâmplă pe mai multe fronturi – nu numai că bărbații sunt recrutați și trimiși la luptă, ci și mari părți din populația muncitoare au plecat peste graniță de teamă să nu fie trimise la război.

„Cea mai mică estimare a demografilor pe care am văzut-o este că 500.000 de oameni au plecat. Estimarea noastră este de un milion”, spune Elina Ribakova de la Institutul Peterson pentru economii internaționale, scrie The Telegraph.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exit #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei ar putea depăși pragul de 40 de lei pentru un litru în Republica Moldova, în condițiile în care piața europeană se confruntă cu un deficit tot mai accentuat de produse petroliere. Avertismentul vine din partea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, care spune că autoritățile trebuie să pregătească din timp pârghii legale pentru a putea interveni rapid dacă scumpirile vor continua.

„La moment, pe piața europeană se observă o creștere semnificativă a prețurilor, atât pe piața europeană, cât și pe cea regională, iar acest lucru este în mare parte datorat unui deficit de motorină și kerosen”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, presiunile asupra pieței sunt alimentate inclusiv de reducerea disponibilității produselor petroliere care ajungeau anterior din Orientul Mijlociu. În același timp, acesta susține că Rusia ar fi pierdut aproximativ 40–50% din capacitățile sale de rafinare în urma atacurilor, ceea ce a transformat piața rusă într-un importator important de produse rafinate.

„Rusia a devenit un importator semnificativ pe piața internațională, aduce din India și din Orientul Mijlociu pentru a-și compensa deficitul intern de produse rafinate”, a spus ministrul.

Junghietu afirmă că tendința actuală indică în continuare o presiune de creștere asupra prețurilor la motorină.

„Observăm că prețurile au tendința de creștere la motorină. Pot să ajungă și la 40 de lei, cum a menționat și colegul meu, domnul director Sergiu Diaconu”, a declarat ministrul Energiei.

Acesta a făcut trimitere și la situația din alte state europene, unde prețul motorinei a trecut în unele cazuri de 2,5 euro pentru un litru. În România, motorina se apropie în prezent de 11 lei românești pentru un litru, potrivit datelor publicate în ultimele zile.

În aceste condiții, ministrul consideră că Republica Moldova trebuie să aibă pregătite mecanisme prin care statul să poată interveni rapid dacă pragul de 40 de lei va fi depășit.

„Noi trebuie să fim pregătiți să avem pârghii în cadrul legal care să ne permită să intervenim rapid în scenariul în care motorina va depăși acei 40 de lei la litru”, a precizat Dorin Junghietu.

Potrivit acestuia, o asemenea scumpire ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei, populației și, în special, asupra agricultorilor, pentru care motorina reprezintă una dintre principalele componente ale costurilor de producție.

„Impactul asupra economiei, asupra cetățenilor, asupra agricultorilor ar fi semnificativ și noi trebuie să avem pârghii să intervenim la nevoie pentru a atenua ac

#junghietu #prag #motorina