Putin nu a prevăzut gaura financiară fără precedent: Cine a scos din Rusia 253 de miliarde de dolari

Războiul sângeros al lui Putin din Ucraina declanșat în 24 februarie 2022 a provocat în întreaga lume multiple crize economice, energetice și alimentare.

Liderul de la Kremlin nu a crezut în unitatea Occidentului de a impune atâtea sancțiuni împotriva Rusiei, ce au dus la o gaură financiară fără precedent în visteria țării, de 253 de miliarde de dolari, care au plecat din Rusia.

Ieșirile de capital din Rusia, începând cu februarie 2022 și până în iunie 2023, au înregistrat un adevărat record de 253 de miliarde de dolari, a anunțat Banca Centrală de la Moscova, potrivit The Moscow Times.
„Influxurile nete din conturile de tranzacții curente [de 236 de miliarde de dolari] și ieșirile nete din conturile financiare din Rusia au atins niveluri fără precedent”, au spus experții Băncii Centrale, într-o analiză publicată luni, 24 iulie 2023.

Zborul de capital de 239 de miliarde de dolari din Rusia anul trecut, inclusiv 13 miliarde de dolari în luna ianuarie pre-invazie, a fost de patru ori mai mare decât suma care a fost scoasă din țară în 2021, potrivit analizei.

Alte 27 de miliarde de dolari au fost scoase din Rusia până acum în 2023. Rata fugii de capital în raport cu PIB a atins 13% în 2022, doborând recordul anterior de 11% înregistrat atât în timpul crizei financiare globale din 2008, cât și după anexarea Crimeei de Ucraina de către Rusia în 2014, potrivit sursei citate.

Rata medie a ieșirii de capital în ultimii 13 ani a fost de 5%, potrivit MT Russian. Mișcarea fondurilor a atins niveluri record, în ciuda sancțiunilor occidentale care complică tranzacțiile și a restricțiilor Băncii Centrale Ruse privind retragerile de numerar din străinătate.

În plus, Banca Rusiei a majorat vineri ratele dobânzilor cu 1 punct procentual la 8,5%, deoarece factorii de decizie politică au avertizat că inflația de bază a „depășit 4% în termeni anuali și este încă în creștere”.
Banca Centrală a spus că inflația este determinată în parte din cauza „disponibilității limitate a resurselor de muncă”. Așa cum Rusia pierde bani, își pierde și forța de muncă. Acest lucru se întâmplă pe mai multe fronturi – nu numai că bărbații sunt recrutați și trimiși la luptă, ci și mari părți din populația muncitoare au plecat peste graniță de teamă să nu fie trimise la război.

„Cea mai mică estimare a demografilor pe care am văzut-o este că 500.000 de oameni au plecat. Estimarea noastră este de un milion”, spune Elina Ribakova de la Institutul Peterson pentru economii internaționale, scrie The Telegraph.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exit #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezerva Federală (Fed) a anunțat, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referinţă, în contextul în care „inflația rămâne ridicată”, iar perspectivele economice sunt „incerte”. Politica monetară va fi relaxată când inflația se va stabiliza în jurul țintei de 2,0% – a precizat instituția bancară centrală din Statele Unite.

Fed a anunțat miercuri seară că dobânzile de referinţă rămân în intervalul 5,25%-5,50%.

Rezerva Federală: „Indicatorii recenți sugerează că activitățile economice au continuat să se extindă într-un ritm solid. Ritmul de creare a locurilor de muncă a rămas puternic, iar rata șomajului este scăzută. Inflația a mai scăzut în ultimul an, dar rămâne ridicată. În ultimele luni, nu au mai existat progrese spre obiectivul unei inflații de 2,0%. Comitetul încearcă să obțină un grad ocupaţional maxim şi o rată a inflaţiei de 2% pe termen mai lung. (…) Perspectivele economice sunt incerte, iar Comitetul rămâne foarte atent la riscurile inflaționiste.”

Comitetul de politică monetară (FOMC) a declarat că „în ultimele luni, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în vederea atingerii obiectivului Comitetului de inflație de 2%”.

Rezerva Federală: „Pentru atingerea acestor obiective, Comitetul a decis menținerea dobânzii fondurilor federale în intervalul 5,25%-5,50%. În analizarea ajustărilor dobânzilor fondurilor federale, Comitetul va evalua atent datele care vor veni, dinamica perspectivelor și echilibrul riscurilor. Comitetul nu va considera că va fi oportună reducerea dobânzii de referință până când nu va avea încredere că inflația se îndreaptă constant spre ținta de 2%.”