Putin nu a prevăzut gaura financiară fără precedent: Cine a scos din Rusia 253 de miliarde de dolari

Războiul sângeros al lui Putin din Ucraina declanșat în 24 februarie 2022 a provocat în întreaga lume multiple crize economice, energetice și alimentare.

Liderul de la Kremlin nu a crezut în unitatea Occidentului de a impune atâtea sancțiuni împotriva Rusiei, ce au dus la o gaură financiară fără precedent în visteria țării, de 253 de miliarde de dolari, care au plecat din Rusia.

Ieșirile de capital din Rusia, începând cu februarie 2022 și până în iunie 2023, au înregistrat un adevărat record de 253 de miliarde de dolari, a anunțat Banca Centrală de la Moscova, potrivit The Moscow Times.
„Influxurile nete din conturile de tranzacții curente [de 236 de miliarde de dolari] și ieșirile nete din conturile financiare din Rusia au atins niveluri fără precedent”, au spus experții Băncii Centrale, într-o analiză publicată luni, 24 iulie 2023.

Zborul de capital de 239 de miliarde de dolari din Rusia anul trecut, inclusiv 13 miliarde de dolari în luna ianuarie pre-invazie, a fost de patru ori mai mare decât suma care a fost scoasă din țară în 2021, potrivit analizei.

Alte 27 de miliarde de dolari au fost scoase din Rusia până acum în 2023. Rata fugii de capital în raport cu PIB a atins 13% în 2022, doborând recordul anterior de 11% înregistrat atât în timpul crizei financiare globale din 2008, cât și după anexarea Crimeei de Ucraina de către Rusia în 2014, potrivit sursei citate.

Rata medie a ieșirii de capital în ultimii 13 ani a fost de 5%, potrivit MT Russian. Mișcarea fondurilor a atins niveluri record, în ciuda sancțiunilor occidentale care complică tranzacțiile și a restricțiilor Băncii Centrale Ruse privind retragerile de numerar din străinătate.

În plus, Banca Rusiei a majorat vineri ratele dobânzilor cu 1 punct procentual la 8,5%, deoarece factorii de decizie politică au avertizat că inflația de bază a „depășit 4% în termeni anuali și este încă în creștere”.
Banca Centrală a spus că inflația este determinată în parte din cauza „disponibilității limitate a resurselor de muncă”. Așa cum Rusia pierde bani, își pierde și forța de muncă. Acest lucru se întâmplă pe mai multe fronturi – nu numai că bărbații sunt recrutați și trimiși la luptă, ci și mari părți din populația muncitoare au plecat peste graniță de teamă să nu fie trimise la război.

„Cea mai mică estimare a demografilor pe care am văzut-o este că 500.000 de oameni au plecat. Estimarea noastră este de un milion”, spune Elina Ribakova de la Institutul Peterson pentru economii internaționale, scrie The Telegraph.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exit #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).