Putin nu este nebun, ci doar „radical rațional”, spune fostul președinte francez François Hollande

François Hollande avertizează că Turcia și China vor încerca să acționeze ca mediatori în războiul din Ucraina. Iar Vladimir Putin este un lider „radical rațional”, care pariază că țările occidentale se vor sătura să susțină Ucraina și vor conveni asupra încheierii negociate a conflictului, care ar fi favorabil Rusiei, crede fostul președinte francez François Hollande.

Hollande, care a condus Franța din 2012 până în 2017, are o vastă experiență cu Putin. El a condus negocieri cu liderul rus, alături de fostul cancelar german Angela Merkel, sub așa-numitul format Normandia în 2014, după ce Moscova a anexat Crimeea și a sprijinit separatiștii pro-ruși din regiunea Donbass.

„El [Putin] este o persoană radical rațională, sau o persoană radicală rațional, după cum doriți”, a spus fostul lider francez, întrebat dacă Putin ar putea încerca să extindă conflictul dincolo de Ucraina. „El are propriul lui raționament și, în acest cadru, este gata să folosească forța. El este capabil să înțeleagă doar dinamica [puterii]”.

Înainte de aniversarea unui an de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Hollande a adăugat că Putin va căuta „să-și consolideze câștigurile pentru a stabiliza conflictul, în speranța că opinia publică va obosi și că europenii se vor teme de escaladare pentru pentru a aduce în acea etapă perspectiva unei negocieri”.

Dar, spre deosebire de vremea când era la putere, iar Parisul și Berlinul au condus negocieri cu Putin, de data aceasta sarcina de a mediere este probabil să revină Turciei sau Chinei – „ceea ce nu va fi liniștitor pentru nimeni”, a spus Hollande. Macron, care a fost ministrul Economiei în mandatul lui Hollande, înainte de a părăsi guvernul și de a câștiga președinția în 2017, a încercat propria strategie în relațiile diplomatice cu Rusia, având numeroase convorbiri personale cu Putin, atât înainte, cât și după invazia sa în Ucraina.

Dar comunicarea nu a dat rezultate clare, a stârnit critici din partea Ucrainei și a est-europenilor, care s-au opus, mai cu seamă că Macron a afirmat că Rusia va avea nevoie de „garanții de securitate” după încheierea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#holand #Franta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.