Putin nu este nebun, ci doar „radical rațional”, spune fostul președinte francez François Hollande

François Hollande avertizează că Turcia și China vor încerca să acționeze ca mediatori în războiul din Ucraina. Iar Vladimir Putin este un lider „radical rațional”, care pariază că țările occidentale se vor sătura să susțină Ucraina și vor conveni asupra încheierii negociate a conflictului, care ar fi favorabil Rusiei, crede fostul președinte francez François Hollande.

Hollande, care a condus Franța din 2012 până în 2017, are o vastă experiență cu Putin. El a condus negocieri cu liderul rus, alături de fostul cancelar german Angela Merkel, sub așa-numitul format Normandia în 2014, după ce Moscova a anexat Crimeea și a sprijinit separatiștii pro-ruși din regiunea Donbass.

„El [Putin] este o persoană radical rațională, sau o persoană radicală rațional, după cum doriți”, a spus fostul lider francez, întrebat dacă Putin ar putea încerca să extindă conflictul dincolo de Ucraina. „El are propriul lui raționament și, în acest cadru, este gata să folosească forța. El este capabil să înțeleagă doar dinamica [puterii]”.

Înainte de aniversarea unui an de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Hollande a adăugat că Putin va căuta „să-și consolideze câștigurile pentru a stabiliza conflictul, în speranța că opinia publică va obosi și că europenii se vor teme de escaladare pentru pentru a aduce în acea etapă perspectiva unei negocieri”.

Dar, spre deosebire de vremea când era la putere, iar Parisul și Berlinul au condus negocieri cu Putin, de data aceasta sarcina de a mediere este probabil să revină Turciei sau Chinei – „ceea ce nu va fi liniștitor pentru nimeni”, a spus Hollande. Macron, care a fost ministrul Economiei în mandatul lui Hollande, înainte de a părăsi guvernul și de a câștiga președinția în 2017, a încercat propria strategie în relațiile diplomatice cu Rusia, având numeroase convorbiri personale cu Putin, atât înainte, cât și după invazia sa în Ucraina.

Dar comunicarea nu a dat rezultate clare, a stârnit critici din partea Ucrainei și a est-europenilor, care s-au opus, mai cu seamă că Macron a afirmat că Rusia va avea nevoie de „garanții de securitate” după încheierea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#holand #Franta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.