Putin pariază pe o armă veche în Ucraina: Mai puternică decât rachetele furnizate de Statele Unite

La aproape 5 luni de când Vladimir Putin a ordonat invazia din 24 februarie 2022, care a devastat anumite părți din Ucraina, Rusia speră că hotărârea occidentală va fi slăbită de alarma creșterii prețurilor la energie și alimente la nivel mondial. Însă acum, liderul de la Kremlin pariază pe o armă veche mai puternică decât oricare dintre rachetele furnizate de Statele Unite și aliații săi europeni ai Ucrainei: timpul.

Oficialii ruși televiziunea de stat de la Moscova se bucură deschis de căderea prim-miniștrilor britanic, Boris Johnson și italian, Mario Draghi, prezentându-le demisiile ca pe niște urmări ale sancțiunilor de ”auto-vătămare” impuse de Occident Rusiei, potrivit FX Empire.

Ei se întreabă în continuare, cine din Occident va fi următorul lider care va cădea?
Putin, care împlinește 70 de ani în octombrie, a spus Occidentului luna asta că războiul abia începe în Ucraina și că dacă îndrăznește Statele Unite pot să încerce să învingă Moscova.

”Pariul lui Putin este că poate reuși într-un război de uzură”, a spus săptămâna asta directorul CIA, William Burns, fost ambasador al SUA la Moscova, la Forumul Aspen Security.

Fostul spion KGB pariază că poate ”ștrangula economia Ucrainei și uza populația Europei și conducătorii ei și poate uza și Statele Unite pentru că, în viziunea lui Putin, americanii suferă întotdeauna de tulburare cu deficit de atenție și, știți, vor fi distrași de altceva”, a spus Burns.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că ambițiile Moscovei în Ucraina au depășit acum cu mult regiunea estică din Donbas. Iar Consiliul de securitate națională din SUA a anunțat că are informații că Rusia se pregătește să anexeze întregul Donbas, precum și zone de-a lungul coastei de sud a Ucrainei, inclusiv Herson și Zaporozhzia.

”Mesajul retoric pe care Lavrov pare să-l transmită către Occident este: cu cât războiul durează mai mult, cu atât pretindem mai mult”, a spus Vladislav Zubok, profesor de istorie la Universitatea de economie din Londra.

În condițiile în care Rusia își exportă în continuare bogăția din resursele naturale și cu sprijinul crucial din partea Chinei, Putin pariază că Rusia poate strânge încet Ucraina, în timp ce Moscova poate îndura mai multă durere decât un Occident, pe care îl consideră decadent.

Însă numai timpul va spune dacă cel mai periculos pariu al guvernării de 22 de ani al lui Putin va da roade.

#arma #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strategia de administrare a datoriei publice pentru următorii trei ani fixează un plafon de 45% din PIB și limite stricte pentru riscurile bugetare, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, stabilește modul în care vor fi finanțate deficitele bugetare până în 2028 și urmărește menținerea serviciului datoriei la cel mult 10% din veniturile bugetului de stat, concomitent cu reducerea treptată a expunerii valutare.

Pentru perioada 2026–2028, deficitul bugetar este prognozat între 5,5% și 4,1% din PIB, urmând a fi acoperit printr-un mix de finanțare internă și externă. În scenariul de bază, finanțarea netă este estimată la 5,1% din PIB în 2026, 4,9% în 2027 și 3,1% în 2028, cu o structură relativ echilibrată între sursele interne și cele externe.

Pe componenta de sustenabilitate, Programul prevede ca ponderea datoriei de stat în PIB să nu depășească 45%, iar serviciul datoriei să rămână sub 10% din veniturile bugetare, fără granturi. Pentru limitarea riscului valutar, este stabilit ca datoria internă să reprezinte minimum 35% din total, iar expunerea pe o singură valută străină să fie plafonată la 50%.

Finanțarea internă rămâne axată pe dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat (VMS). În perioada 2026–2028, aproape 99% din finanțarea internă ar urma să provină din emisiuni de VMS pe piața primară, cu o creștere graduală a ponderii obligațiunilor și reducerea dependenței de bonurile de trezorerie. Conform estimărilor, ponderea obligațiunilor de stat în totalul emisiunilor prin licitații ar putea ajunge la 21,6% în 2028.

Pe partea externă, strategia indică faptul că circa 95% din împrumuturile noi vor fi atrase de la creditori multilaterali, cu maturități de minimum 15 ani. Sprijinul Uniunii Europene rămâne un pilon central al finanțării externe, iar aproximativ 60% din împrumuturile externe sunt planificate pentru susținerea directă a bugetului de stat, restul fiind direcționate spre proiecte investiționale.

Documentul include și avertismente privind riscurile. În cazul unei deprecieri cu 30% a leului, ponderea datoriei de stat în PIB ar putea depăși 54% până în 2028, iar fiecare 1% de depreciere ar putea majora soldul datoriei cu peste 1,2 miliarde de lei anual. O creștere accentuată a ratelor dobânzilor ar pune presiune suplimentară pe cheltuielile de deservire, chiar dacă acestea sunt prognozate să rămână, în scenariul de bază, sub plafonul stabilit.

În nota informativă a Programului se arată că „scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcțiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanțelor, orientate spre atingerea obiectivului fundamental și a obiectivelor specifice, precum și în definirea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar”.

Pentru anul 2025, sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat sunt estimate, în principal, din finanțarea externă și internă netă, în sumă totală de 11,623 miliarde de lei. Din această sumă, 4,629 miliarde de lei provin din surse externe, iar 6,994 miliarde de lei din surse interne.