Putin pariază pe o armă veche în Ucraina: Mai puternică decât rachetele furnizate de Statele Unite

La aproape 5 luni de când Vladimir Putin a ordonat invazia din 24 februarie 2022, care a devastat anumite părți din Ucraina, Rusia speră că hotărârea occidentală va fi slăbită de alarma creșterii prețurilor la energie și alimente la nivel mondial. Însă acum, liderul de la Kremlin pariază pe o armă veche mai puternică decât oricare dintre rachetele furnizate de Statele Unite și aliații săi europeni ai Ucrainei: timpul.

Oficialii ruși televiziunea de stat de la Moscova se bucură deschis de căderea prim-miniștrilor britanic, Boris Johnson și italian, Mario Draghi, prezentându-le demisiile ca pe niște urmări ale sancțiunilor de ”auto-vătămare” impuse de Occident Rusiei, potrivit FX Empire.

Ei se întreabă în continuare, cine din Occident va fi următorul lider care va cădea?
Putin, care împlinește 70 de ani în octombrie, a spus Occidentului luna asta că războiul abia începe în Ucraina și că dacă îndrăznește Statele Unite pot să încerce să învingă Moscova.

”Pariul lui Putin este că poate reuși într-un război de uzură”, a spus săptămâna asta directorul CIA, William Burns, fost ambasador al SUA la Moscova, la Forumul Aspen Security.

Fostul spion KGB pariază că poate ”ștrangula economia Ucrainei și uza populația Europei și conducătorii ei și poate uza și Statele Unite pentru că, în viziunea lui Putin, americanii suferă întotdeauna de tulburare cu deficit de atenție și, știți, vor fi distrași de altceva”, a spus Burns.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că ambițiile Moscovei în Ucraina au depășit acum cu mult regiunea estică din Donbas. Iar Consiliul de securitate națională din SUA a anunțat că are informații că Rusia se pregătește să anexeze întregul Donbas, precum și zone de-a lungul coastei de sud a Ucrainei, inclusiv Herson și Zaporozhzia.

”Mesajul retoric pe care Lavrov pare să-l transmită către Occident este: cu cât războiul durează mai mult, cu atât pretindem mai mult”, a spus Vladislav Zubok, profesor de istorie la Universitatea de economie din Londra.

În condițiile în care Rusia își exportă în continuare bogăția din resursele naturale și cu sprijinul crucial din partea Chinei, Putin pariază că Rusia poate strânge încet Ucraina, în timp ce Moscova poate îndura mai multă durere decât un Occident, pe care îl consideră decadent.

Însă numai timpul va spune dacă cel mai periculos pariu al guvernării de 22 de ani al lui Putin va da roade.

#arma #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.