Putin pregătește la iarnă o surpriză guvernării de la Chișinău. Fostul premier Ion Sturza spune despre ce este vorba

Se creează impresia că Federația Rusă deja a luat decizia de a deconecta gazul pentru Republica Moldova, în speranța ca va crea o penurie de gaz pe malul drept și va declanșa un schimb de regim la Chișinău. Este absolut fals, a declarat fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, Republica Moldova are posibilitatea tehnică de a avea minimul necesar de gaz. „Necesitatea este de vreo 50 mil. metri cubi pe lună. Or, capacitatea gazoductului Iași-Chișinău este de 80 mil. metru cubi. Sunt posibilități de aducere a gazului prin nordul Ucrainei. La capitolul energie există un back up cu țara vecină, deci este posibil”.

„Se pare că regimului de la Kremlin nu-i pasă de locuitorii din stânga Nistrului și vrea cu tot dinadinsul să deconecteze gazul. Dacă se vrea aducerea „Ruskii mir” prin sistarea livrărilor de gaze în stânga Nistrului să o facă. Nimic la Gazprom nu se decide la nivel comercial, totul se hotărăște la Kremlin pe criterii politice”, a punctat omul de afaceri Ion Sturza.

În octombrie anul trecut Moldovagaz a semnat un contract pe cinci ani cu Gazprom, însă până la ajungerea la înțelegere, concernul rus a redus livrările de gaz Republicii Moldova. O condiție la semnarea contractului a fost auditarea datoriei de 709 mil. USD până la sfârșitul lunii mai. Raportul privind auditarea datoriei urmează să fie prezentat în ianuarie 2023.

#gaz #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA