Putin și-a alimentat masiv mașinăria de război: Rusia a primit 83 de miliarde de dolari de la o țară prietenă

Deși războiul declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022 în Ucraina a ajuns la 8 luni, armata sa continuă bombardamentele ucigașe în țara vecină.

Rusia, cu toate că este lovită de sancțiunile occidentale, ea continua să alimenteze cu bani grei forțele militare, iar o mare parte din aceste fonduri provin din exporturile către China, care au ajuns la uriașa sumă de 83,84 miliarde de dolari, în primele 9 luni din acest an.

Cele mai multe exporturi ale Chinei către Rusia au inclus smartphone-uri, grupuri electrogene, excavatoare și containere. Totalul exporturilor Beijingului spre Moscova au atiuns valoarea de 52,24 de miliarde de dolari, în primele 9 luni ale anului 2022, înregistrând o creștere de 10,3%.

Importurile Chinei din Rusia în septembrie au crescut cu 55,2%, comparativ cu o creștere de 59,3% în august, parțial cauzate de o creștere anuală de 22% a importurilor de petrol, arată datele vamale.

Schimburile comerciale dintre Rusia și China, în primele 3 trimestre din 2022 au crescut cu 32,5%, la valoarea de 136,08 miliarde de dolari, potrivit Euronews.

Datele vamale publicate luni, 24 octombrie 2022, arată că exporturile Chinei către Rusia au crescut în septembrie cu 21,2% față de anul precedent, încetinind de la o creștere de 26,5% în luna august.

Livrările de petrol din Rusia în septembrie au totalizat 7,46 milioane de tone, echivalentul a 1,82 milioane de barili pe zi (bpd), comparativ cu 1,96 milioane de barili pe zi în august.
Exporturile Rusiei către China, în primele 9 luni din 2022, au crescut cu 51,6%, atingând valoarea de 83,84 de miliarde de dolari. Petrolul, gazele naturale și cărbunele reprezintă aproximativ 70% din totalul mărfurilor importate de China din Rusia.

Alte exporturi cheie ale Rusiei către China au fost cuprul, minereul de cupru, cheresteaua, combustibili și fructe de mare.

Pe măsură ce națiunile occidentale au evitat Rusia, cooperarea cu Beijingul a devenit din ce în ce mai importantă pentru Moscova. Astfel, au existat fonduri masive de peste 83 de miliarde de dolari, provenite din China, care să alimenteze mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

#miliarde #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.