Putin și-a distrus armata în Ucraina: Doar 5 echipamente militare pierdute valorează 1 miliard de dolari

Rezultatele trupelor rusești din războiul din Ucraina sunt departe de așteptările lui Vladimir Putin, la șase luni de la începerea invaziei. Însă liderul de la Kremlin și-a distrus armata pe câmpul de luptă, iar cele mai mari 5 pierderi militare au valorat peste 1 miliard de dolari.

Calculul acestor distrugeri uriașe suferite de armata Rusiei a fost efectuat de Forbes, acesta indicând cea mai dureroasă și mai valoroasă pierdere, nava de război Moskva, vasul amiral al Flotei de la Marea Neagră, evaluată la 750 de milioane de dolari, potrivit Newsweek.

Ucraina a anunțat că a lovit nava Moskva și a scufundat-o în Marea Neagră în luna aprilie 2022, deși Rusia nu a recunoscut acest lucru, spunând că de fapt a fost un incendiu la bord, care a dus la dispariția crucișătorului.

Celelalte patru cele mai mari pierderi militare ale armatei Rusiei au fost: o aeronavă Il-76 de 86 de milioane de dolari, nava amfibie de asalt Saratov de 75 de milioane de dolari, avioane Su-30SM de 50 de milioane de dolari și avioane Su-34 de 40 de milioane de dolari. Toate astea însumează peste 1 miliard de dolari.

Forbes a calculat că, de la începutul invaziei din 24 februarie și până pe 24 august, adică timp de 6 luni, Rusia a pierdut 12.142 de echipamente militare în valoare de 16,56 de miliarde de dolari. Dar în total nu au fost incluse și rachetele.

#trupe #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.