Putin și-a distrus armata în Ucraina: Doar 5 echipamente militare pierdute valorează 1 miliard de dolari

Rezultatele trupelor rusești din războiul din Ucraina sunt departe de așteptările lui Vladimir Putin, la șase luni de la începerea invaziei. Însă liderul de la Kremlin și-a distrus armata pe câmpul de luptă, iar cele mai mari 5 pierderi militare au valorat peste 1 miliard de dolari.

Calculul acestor distrugeri uriașe suferite de armata Rusiei a fost efectuat de Forbes, acesta indicând cea mai dureroasă și mai valoroasă pierdere, nava de război Moskva, vasul amiral al Flotei de la Marea Neagră, evaluată la 750 de milioane de dolari, potrivit Newsweek.

Ucraina a anunțat că a lovit nava Moskva și a scufundat-o în Marea Neagră în luna aprilie 2022, deși Rusia nu a recunoscut acest lucru, spunând că de fapt a fost un incendiu la bord, care a dus la dispariția crucișătorului.

Celelalte patru cele mai mari pierderi militare ale armatei Rusiei au fost: o aeronavă Il-76 de 86 de milioane de dolari, nava amfibie de asalt Saratov de 75 de milioane de dolari, avioane Su-30SM de 50 de milioane de dolari și avioane Su-34 de 40 de milioane de dolari. Toate astea însumează peste 1 miliard de dolari.

Forbes a calculat că, de la începutul invaziei din 24 februarie și până pe 24 august, adică timp de 6 luni, Rusia a pierdut 12.142 de echipamente militare în valoare de 16,56 de miliarde de dolari. Dar în total nu au fost incluse și rachetele.

#trupe #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.