Putin, turbat de furie! Băncile rusești pierd 25 de miliarde dolari din cauza sancțiunilor

03 Sept. 2022, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Sept. 2022, 12:28 // Actual //  bani.md

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a făcut o dezvăluire importantă. Băncile rusești sunt afectate profund de sancțiunile occidentale. Pierderile sunt uriașe și vor continua. Mai ales că s-a pus la cale o „grevă italiană”, termen folosit pentru a marca încetineala birocratică.

Băncile rusești au pierdut aproximativ 23 de miliarde de euro în prima parte a anului din cauza impactului sancțiunilor occidentale. Oficiali de top de la Banca Centrală a Rusiei au vorbit despre pierderile uriașe suferite de la „operațiunea militară specială” a Kremlinului în Ucraina.

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că aproximativ două treimi din pierderi au provenit din operațiunile în valută. Tulin a declarat că băncile din țară au pierdut în total 1.500 de miliarde de ruble (24,86 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2022, pe fondul invaziei în curs de desfășurare.

El a spus că pierderea a venit în condițiile în care creditorii au fost blocați să tranzacționeze în dolari, euro și alte valute, scrie presa britanică.

Afectate sunt băncile mari

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei a declarat pentru ziarul rusesc de afaceri RBC că pierderile au fost concentrate în rândul băncilor „de importanță sistemică”, care sunt cele mai mari și au cerințe mai mari de adecvare a capitalului.

Instituțiile cu pierderi au înregistrat o pierdere combinată de 1.900 de miliarde de ruble (31,60 miliarde de dolari), în comparație cu creditorii profitabili care au câștigat în total 400 de miliarde de ruble (6,65 miliarde de dolari) – combinându-se pentru a obține o pierdere netă de 1.500 de miliarde de ruble. Potrivit surselor citate, la Kremlin s-a înregistrat o criză de furie a lui Vladimir Putin în momentul în care a citit declarațiile oficialului rus.

Miniștrii de finanțe din G7 urmau să se întâlnească virtual vineri pentru a definitiva planurile de impunere a unui plafon de preț la achizițiile de petrol rusesc, cu scopul de a reduce veniturile care ajung la Moscova. La începutul acestui an, Uniunea Europeană a impus o interdicție parțială asupra achizițiilor de petrol rusesc, despre care Bruxelles-ul spune că va opri 90% din exporturile Rusiei către blocul de 27 de membri atunci când va intra complet în vigoare.

Monedele toxice și greva italiana

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că a sosit momentul ca UE să ia în considerare o plafonare similară a prețurilor la achizițiile de gaz rusesc. Tulin a declarat că a devenit „din ce în ce mai problematic” pentru creditorii ruși să facă plăți în monede „toxice” chiar și atunci când nu erau direct vizați de sancțiuni.

El a acuzat băncile occidentale de a pune la cale o „grevă italiană” – un alt termen pentru „work-to-rule” – prin reținerea plăților timp de săptămâni și luni prin proceduri de conformitate. Ca urmare, oficialul Băncii Centrale a declarat că, în prezent, conturile în valută străină sunt, în esență, conturi în ruble ancorate la cursul de schimb.

Acesta a spus: „Prin urmare, atractivitatea lor scade, iar procesul de devalorizare a economiei se accelerează.”

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo