Putin, turbat de furie! Băncile rusești pierd 25 de miliarde dolari din cauza sancțiunilor

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a făcut o dezvăluire importantă. Băncile rusești sunt afectate profund de sancțiunile occidentale. Pierderile sunt uriașe și vor continua. Mai ales că s-a pus la cale o „grevă italiană”, termen folosit pentru a marca încetineala birocratică.

Băncile rusești au pierdut aproximativ 23 de miliarde de euro în prima parte a anului din cauza impactului sancțiunilor occidentale. Oficiali de top de la Banca Centrală a Rusiei au vorbit despre pierderile uriașe suferite de la „operațiunea militară specială” a Kremlinului în Ucraina.

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că aproximativ două treimi din pierderi au provenit din operațiunile în valută. Tulin a declarat că băncile din țară au pierdut în total 1.500 de miliarde de ruble (24,86 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2022, pe fondul invaziei în curs de desfășurare.

El a spus că pierderea a venit în condițiile în care creditorii au fost blocați să tranzacționeze în dolari, euro și alte valute, scrie presa britanică.

Afectate sunt băncile mari

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei a declarat pentru ziarul rusesc de afaceri RBC că pierderile au fost concentrate în rândul băncilor „de importanță sistemică”, care sunt cele mai mari și au cerințe mai mari de adecvare a capitalului.

Instituțiile cu pierderi au înregistrat o pierdere combinată de 1.900 de miliarde de ruble (31,60 miliarde de dolari), în comparație cu creditorii profitabili care au câștigat în total 400 de miliarde de ruble (6,65 miliarde de dolari) – combinându-se pentru a obține o pierdere netă de 1.500 de miliarde de ruble. Potrivit surselor citate, la Kremlin s-a înregistrat o criză de furie a lui Vladimir Putin în momentul în care a citit declarațiile oficialului rus.

Miniștrii de finanțe din G7 urmau să se întâlnească virtual vineri pentru a definitiva planurile de impunere a unui plafon de preț la achizițiile de petrol rusesc, cu scopul de a reduce veniturile care ajung la Moscova. La începutul acestui an, Uniunea Europeană a impus o interdicție parțială asupra achizițiilor de petrol rusesc, despre care Bruxelles-ul spune că va opri 90% din exporturile Rusiei către blocul de 27 de membri atunci când va intra complet în vigoare.

Monedele toxice și greva italiana

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că a sosit momentul ca UE să ia în considerare o plafonare similară a prețurilor la achizițiile de gaz rusesc. Tulin a declarat că a devenit „din ce în ce mai problematic” pentru creditorii ruși să facă plăți în monede „toxice” chiar și atunci când nu erau direct vizați de sancțiuni.

El a acuzat băncile occidentale de a pune la cale o „grevă italiană” – un alt termen pentru „work-to-rule” – prin reținerea plăților timp de săptămâni și luni prin proceduri de conformitate. Ca urmare, oficialul Băncii Centrale a declarat că, în prezent, conturile în valută străină sunt, în esență, conturi în ruble ancorate la cursul de schimb.

Acesta a spus: „Prin urmare, atractivitatea lor scade, iar procesul de devalorizare a economiei se accelerează.”

#pierderi #bănci #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.