Putin, turbat de furie! Băncile rusești pierd 25 de miliarde dolari din cauza sancțiunilor

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a făcut o dezvăluire importantă. Băncile rusești sunt afectate profund de sancțiunile occidentale. Pierderile sunt uriașe și vor continua. Mai ales că s-a pus la cale o „grevă italiană”, termen folosit pentru a marca încetineala birocratică.

Băncile rusești au pierdut aproximativ 23 de miliarde de euro în prima parte a anului din cauza impactului sancțiunilor occidentale. Oficiali de top de la Banca Centrală a Rusiei au vorbit despre pierderile uriașe suferite de la „operațiunea militară specială” a Kremlinului în Ucraina.

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că aproximativ două treimi din pierderi au provenit din operațiunile în valută. Tulin a declarat că băncile din țară au pierdut în total 1.500 de miliarde de ruble (24,86 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2022, pe fondul invaziei în curs de desfășurare.

El a spus că pierderea a venit în condițiile în care creditorii au fost blocați să tranzacționeze în dolari, euro și alte valute, scrie presa britanică.

Afectate sunt băncile mari

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei a declarat pentru ziarul rusesc de afaceri RBC că pierderile au fost concentrate în rândul băncilor „de importanță sistemică”, care sunt cele mai mari și au cerințe mai mari de adecvare a capitalului.

Instituțiile cu pierderi au înregistrat o pierdere combinată de 1.900 de miliarde de ruble (31,60 miliarde de dolari), în comparație cu creditorii profitabili care au câștigat în total 400 de miliarde de ruble (6,65 miliarde de dolari) – combinându-se pentru a obține o pierdere netă de 1.500 de miliarde de ruble. Potrivit surselor citate, la Kremlin s-a înregistrat o criză de furie a lui Vladimir Putin în momentul în care a citit declarațiile oficialului rus.

Miniștrii de finanțe din G7 urmau să se întâlnească virtual vineri pentru a definitiva planurile de impunere a unui plafon de preț la achizițiile de petrol rusesc, cu scopul de a reduce veniturile care ajung la Moscova. La începutul acestui an, Uniunea Europeană a impus o interdicție parțială asupra achizițiilor de petrol rusesc, despre care Bruxelles-ul spune că va opri 90% din exporturile Rusiei către blocul de 27 de membri atunci când va intra complet în vigoare.

Monedele toxice și greva italiana

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că a sosit momentul ca UE să ia în considerare o plafonare similară a prețurilor la achizițiile de gaz rusesc. Tulin a declarat că a devenit „din ce în ce mai problematic” pentru creditorii ruși să facă plăți în monede „toxice” chiar și atunci când nu erau direct vizați de sancțiuni.

El a acuzat băncile occidentale de a pune la cale o „grevă italiană” – un alt termen pentru „work-to-rule” – prin reținerea plăților timp de săptămâni și luni prin proceduri de conformitate. Ca urmare, oficialul Băncii Centrale a declarat că, în prezent, conturile în valută străină sunt, în esență, conturi în ruble ancorate la cursul de schimb.

Acesta a spus: „Prin urmare, atractivitatea lor scade, iar procesul de devalorizare a economiei se accelerează.”

#pierderi #bănci #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.