Putin vrea o ”nouă ordine mondială”: Un dictator dezvăluie totul într-o scrisoare

Războiul declanșat de Putin în Ucraina de mai bine de 90 de zile poate căpăta consecințe nebănuite atât geopolitice, dar și economice. Acum însă visul liderului de la Kremlin pe termen lung pare concentrat pe crearea unui deziderat ascuns: o nouă ordine mondială, lucru dezvăluit de scrisoarea bizară a dictatorului din Belarus, Alexander Lukașenko trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, îndeamnă liderii lumii să lase Moscova să facă ce vrea în Ucraina, în documentul expediat la ONU, potrivit The Daily Beast.

Lukașenko cere în scrisoare altor guverne din lume să nu mai furnizeze arme Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, încercând să descrie acest lucru ca pe un comportament provocator, ignorând faptul că Rusia a început conflictul din țara vecină.

”Împreună și fiecare cu rolul său, putem face o mulțime de lucruri astăzi: să ne abținem de la furnziarea de arme (Ucrainei-n.a.)”, a spus Lukașenko, adăugând că toate țările se pot abține ”de la războiul informațional și la orice provocări, de la umflarea discursului instigator la ură din mass-media, de la încurajarea rasismului și discriminarea bazată pe apartenență națională, cultură, limbă și religie”.

Președintele Belarusului l-a îndemnat pe secretarul general al ONU să ia în considerare instituirea unei ”noi ordini mondiale”, un vis al lui Putin, în care toți membrii comunității internaționale să aibă ”garanții de securitate”, deoarece este în interesul ONU ca ”prevenirea prelungirii conflictului să aibă consecințe devastatoare”.

Lukașenko, care l-a ajutat pe Vladimir Putin în războiul din Ucraina, încă de dinaintea începerii invaziei, este văzut de înalți oficiali americani că lucrează mână în mână cu liderul de la Kremlin, încercând să facă din Belarus să pară o victimă neînțeleasă, nu un instigator.

Președintele rus, Vladimir Putin a părut să încerce să îndepărteze vina de Rusia pentru războiul din Ucraina și consecințele acestuia. El a glumit luni, în timpul unei întâlniri cu Lukașenko, că va trebuie să discute cu oficialii occidentali despre afirmațiile lor că el este vinovat pentru toate problemele economice ale lumii, în urma invaziei din Ucraina.

Remarcile celor doi președinți vin în momentul când se împlinesc 90 de zile de la pornirea războiului din Ucraina de către Moscova și la doar o săptămână după ce ei și-au certat aliații pentru că nu au sprijinit Rusia în efortul lor de pe câmpul de luptă, îndemnându-i să-și intensifice eforturile pentru a mări suportul pe scena mondială pentru Kremlin.

#Lucașenco #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.