Putin vrea să-l facă pe Erdogan șeful gazelor pentru Europa

Președintele rus Vladimir Putin a spus ieri că omologul său Tayyip Erdogan este cel mai de încredere pentru a stabili o soluție de livrare a gazului natural spre Uniunea Europeană și a propus să se creeze un centru al furnizorilor în Turcia, potrivit Reuters.

Propunerea vine în contextul în care se crede că Rusia încearcă să își mențină avantajul asupra furnizării de energie în Europa. “Acest centru-nod, pe care am putea să îl creăm împreună, va fi o platformă pentru furnizori și, în egală măsură, pentru stabilirea prețului, pentru că acesta a devenit un punct de discuție foarte important,” i-a spus Putin lui Erdogan la întâlnirea lor din Kazakhstan, potrivit Reuters. “Astăzi prețurile au crescut până la cer; am putea să le aducem la nivelul normal al pieței fără să fie nevoie de implicări politice.”

Putin a sugerat miercuri că Rusia ar putea crea un nod major pentru gaz natural în Turcia, redirecționând gazul care ar fi trebuit să ajungă în Europa prin conducta Nord Stream, afectată de o explozie recentă și de diverse necesități de mentenanță. Autoritățile daneze și suedeze investighează explozia pentru a determina dacă a existat un act de sabotaj, însă până acum nu au un răspuns cu privire la cine ar fi responsabil.

În discuția televizată dintre cei doi lideri Erdogan nu a comentat pe tema ideii nodului propus de Putin.

Erdogan a căutat să medieze între Moscova și Kiev încă din 24 februarie, de la începutul conflictului. Acesta a obținut o mare realizare diplomatică în luna iulie, când, împreună cu Națiunile Unite, a intermediat acordul de reîncepere a exporturilor de cereale ale Ucrainei prin Marea Neagră, care era blocată de Rusia până la acel moment.

Putin a spus la întâlnirea de joi că spre țările sărace nu ajung suficiente cereale. Rusia mai spune că propriile exporturi de cereale și de fertilizatori, în timp ce nu sunt lovite direct de sancțiunile din Vest, sunt afectate de problemele de acces în porturile străine și de dificultățile în obținerea asigurărilor.

Erdogan i-a spus lui Putin: “Suntem hotărâți să întărim și să continuăm exporturile de cereale sub acordul de la Istanbul și să trimitem cerealele și fertilizatorii către țările mai puțin dezvoltate via Turcia.”

#gaz #Erdogan #Europa #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.