„Rabla Car” – afacere ecologică sau combinație de familie? Singura firmă autorizată, condusă de sora unui oficial

În Republica Moldova, o singură asociație pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, „Rabla Car”, a primit autorizație de la Agenția de Mediu (AM) pentru gestionarea deșeurilor provenite de la automobilele vechi. Fondată de trei companii din domeniul importului și comercializării vehiculelor și pieselor auto, organizația este administrată de Cristina Melnic, sora lui Vasile Melnic, director adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului și fost candidat PAS la alegerile locale din Chișinău, potrivit unei investigații publicată de Ziarul de Gardă.

În spațiul public au apărut acuzații că „Rabla Car” ar fi fost favorizată, iar atribuirea autorizației s-ar putea traduce într-un monopol asupra reciclării automobilelor uzate. În replică, reprezentanții Agenției de Mediu susțin că examinează mai multe solicitări și că alte sisteme colective ar putea fi autorizate înainte de termenul limită, 6 mai 2025.

Potrivit legii, după această dată, orice companie care importă autovehicule va trebui să facă parte dintr-un sistem colectiv sau individual, pentru a asigura reciclarea vehiculelor uzate. Cu toate acestea, mai mulți reprezentanți ai industriei auto susțin că procesul de autorizare pentru alte sisteme colective trenează, în timp ce „Rabla Car” a primit undă verde în doar trei luni.

Directorul adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Vasile Melnic, neagă orice conflict de interese, susținând că nu a semnat niciun act care să favorizeze asociația administrată de sora sa. „Dumneaei are 30 de ani, face ce vrea. Eu nu am admis nicio ilegalitate”, a declarat el.

La rândul său, administratoarea Rabla Car, Cristina Melnic, susține că a fost numită în funcție de fondatori și că acuzațiile privind un posibil monopol sunt nefondate. „Orice încercare de a sugera că există influență politică sau administrativă este o minciună”, a scris ea pe rețelele sociale.

În prezent, mai multe sisteme colective sunt în așteptarea autorizațiilor, iar unii reprezentanți ai industriei auto afirmă că procesul este unul netransparent și riscă să favorizeze un singur operator. „Dacă până pe 6 mai nu vor fi aprobate alte asociații, atunci se va confirma că se creează un monopol”, afirmă unul dintre solicitanți.

Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a respins acuzațiile privind favorizarea unui operator. „Am aflat în ziua în care s-a dat autorizația. M-am bucurat că în sfârșit a apărut cineva, pentru că am extins termenul de vreo trei ori. Sunt sigur că până pe 6 mai vor apărea și alte sisteme colective”, a declarat el.

În timp ce autoritățile insistă că procesul de autorizare este deschis tuturor, piața reciclării vehiculelor uzate rămâne sub semnul întrebării, iar viitorul gestionării acestor deșeuri va depinde de modul în care se va desfășura atribuirea autorizațiilor în următoarele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reciclare #companie #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.