Raiderul Platon a scăpat de lista neagră a UE cu sancțiunile. Cum explică Maia Sandu acest lucru

Fugarul Veaceslav Platon, acuzat de implicarea în celebru Laundromat (22 de miliarde de dolari) și care anunța la sfârșitul săptămânii trecute că se lansează în politica din Republica Moldova, nu se regăsește în lista UE a persoanelor asupra cărora au fost aplicate.

Președintele Republicii Moldova susține că această întrebare trebuie adresată UE. „Această listă este una deschisă. În momentul în care apar probe suplimentare despre acțiunile curente ale unor persoane care particip la acțiunile de destabilizare care vor să atragă Moldova în război aceste persoane riscă să ajungă în această listă. Este un proces curent. în momentul în care se adună probe, acestea sunt transmise autorităților europene și sunt examinate după care se iau decizii”, a punctat Maia Sandu.

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marțea trecută primul pachet de cinci persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova. Printre acestea se regăsesc Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Regimul de sancțiuni reglementează următoarele tipuri de măsuri:

înghețarea de fonduri și resurse economice și
interdicții de călătorie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Platon #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.