„Rara Neagră” de la Castel Mimi, degustată de somelierul Mihai Druţă. Ce gust i-a lăsat vinul

Degustarea a avut loc în cadrul rubricii „Un vin bun cu Mihai Druţă”, difuzată de RliveTV şi plasată pe realitatea.md. După ce a analizat sticla şi eticheta, somelierul a venit cu prima reacţie.

„Ceea ce îmi place la acest vin este maturarea în butoi de stejar francez. Anume baricurile franceze deseori îi dau nişte nuanţe mult mai complexe pentru un vin roşu”, spune somelierul.

După deschidere, degustatorul a descoperit în aromele vinului vişina neagră supra coaptă şi nuanţele de prune uscate.

„Apropo, felicitări! „Rara Neagră” este un soi care are o pieliţă foarte-foarte fină şi din soiul „Rara Neagră” este destul de greu să faci vinuri foarte complexe roşii. În cazul nostru, producătrul a făcut un vin care are o textură şi un corp mediu bun şi destul de interesant. Gust plin, lejer, uşor, echilbrat. O plăcere!”, a exclamat Mihai Druţă.

Dacă vă întrebaţi cu ce mâncăruri puteţi servi un pahar de „Rara Neagră” atunci luaţi aminte:

„Aş asocia acest vin cu mâncăruri pe bază de carne, dar nu o carne foarte grasă sau foarte complexă. Ar merge foarte bine un miel înăbuşit şi un steak foarte bun de viţel, cu o textură moale”, sunt recomandările somelierului.

„Rara Neagră” este un vin de soi, produs din strugurii autohtoni cu acelaşi nume. Reamintim că producătorul de vinuri Castel Mimi este promotorul vinurilor din soiuri autohtone, iar în scopul de a le promova şi a ne face cunoscute soiurile locale, a lansat şi o campanie la care s-au aliniat personaţităţi din diverse domenii, precum muzică, cultură şi sport.

#Mihai Druta #Castel Mimi #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.