„Rara Neagră” de la Castel Mimi, degustată de somelierul Mihai Druţă. Ce gust i-a lăsat vinul

Degustarea a avut loc în cadrul rubricii „Un vin bun cu Mihai Druţă”, difuzată de RliveTV şi plasată pe realitatea.md. După ce a analizat sticla şi eticheta, somelierul a venit cu prima reacţie.

„Ceea ce îmi place la acest vin este maturarea în butoi de stejar francez. Anume baricurile franceze deseori îi dau nişte nuanţe mult mai complexe pentru un vin roşu”, spune somelierul.

După deschidere, degustatorul a descoperit în aromele vinului vişina neagră supra coaptă şi nuanţele de prune uscate.

„Apropo, felicitări! „Rara Neagră” este un soi care are o pieliţă foarte-foarte fină şi din soiul „Rara Neagră” este destul de greu să faci vinuri foarte complexe roşii. În cazul nostru, producătrul a făcut un vin care are o textură şi un corp mediu bun şi destul de interesant. Gust plin, lejer, uşor, echilbrat. O plăcere!”, a exclamat Mihai Druţă.

Dacă vă întrebaţi cu ce mâncăruri puteţi servi un pahar de „Rara Neagră” atunci luaţi aminte:

„Aş asocia acest vin cu mâncăruri pe bază de carne, dar nu o carne foarte grasă sau foarte complexă. Ar merge foarte bine un miel înăbuşit şi un steak foarte bun de viţel, cu o textură moale”, sunt recomandările somelierului.

„Rara Neagră” este un vin de soi, produs din strugurii autohtoni cu acelaşi nume. Reamintim că producătorul de vinuri Castel Mimi este promotorul vinurilor din soiuri autohtone, iar în scopul de a le promova şi a ne face cunoscute soiurile locale, a lansat şi o campanie la care s-au aliniat personaţităţi din diverse domenii, precum muzică, cultură şi sport.

#Mihai Druta #Castel Mimi #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.