Răspunsul care pune în gardă. Se vor vaccina moldovenii împotriva coronavirusului sau nu?

Doar 33,5% din numărul total al moldovenilor ar dori să se vaccineze împotriva coronavirusului, iar peste 56 la sută nu se vor vaccina atunci când se va începe campania de imunizare în țara noastră. Datele au fost prezentate astăzi de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova cu tema „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi februarie 2021: Situația socio-economică în condițiile crizei pandemice”.

Totodată, potrivit sondajului, peste zece la sută din respondenți încă nu s-au decis dacă se vor vaccina sau nu împotriva coronavirusului.

Studiul a fost efectuat în perioada 12-20 februarie curent, pe un eșantion de 1999 de persoane din 99 de localități ale țării, cu intervievarea cetățenilor la domiciliu. Marja de eroare a studiului este de plus, minus 3%.

Precizăm că, la sfârșitul lunii februarie, țara noastră ar urma să primească primul lot de vaccin prin intermediul platformei COVAX, conform Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, deși inițial se anunțase mijlocul lunii curente.

Republica Moldova urmează să primească prin intermediul platformei COVAX 24,5 mii de doze de vaccin Pfizer/BioNTech (Comirnaty) și până la 264 de doze produse de Oxford/AstraZeneca.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.