Râuri de bere în UE! Producția a revenit la nivelul de dinainte pandemiei

Statele membre UE au produs anul trecut o cantitate de aproape 34,3 miliarde litri de bere cu alcool şi 1,6 miliarde de litri de bere cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5% sau fără alcool, echivalentul a aproape 80 de litri pe cap de locuitor, arată datele publicate joi de Eurostat.

Conform acestor date, producţia de bere cu alcool în UE a crescut cu 7% comparativ cu 2021 şi a revenit la un nivel apropiat de cel din 2019, anul dinaintea pandemiei, când producţia de bere cu alcool a UE a fost de 34,7 miliarde litri. În ceea ce priveşte producţia de bere fără alcool, nu au existat modificări comparativ cu 2021.

Şi în 2022, Germania a fost ce mai mare producător de bere din UE cu 7,6 miliarde de litri (peste 22% din producţia totală a UE). Asta înseamnă că una din patru beri cu alcool produsă în UE provine din Germania. Pe locurile următoare se situează Spania cu 3,9 miliarde litri de bere (11% din totalul UE), Polonia cu 3,7 miliarde litri, Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri, Franţa şi Italia cu două miliarde de litri de bere fiecare.

În schimb, topul exportatorilor de bere din UE are pe prima poziţia Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri de bere cu alcool exportate în 2022, adică 27% din exporturile totale ale UE, urmate de Belgia cu exporturi de 1,6 miliarde de litri (17% din exporturile UE), Germania cu 1,5 miliarde litri, Cehia cu 600 de milioane de litri şi Irlanda cu 400 de milioane de litri.

În rândul importatorilor, Franţa continuă să fie cel mai mare importator de bere cu alcool cu 900 de milioane de litri importate în 2022, adică 17% din importurile totale ale UE, urmată de Italia cu 700 de milioane de litri, Germania cu puţin sub 700 de milioane de litri, Ţările de Jos cu 600 de milioane de litri şi Spania cu 500 de milioane de litri de bere.

Cea mai importantă destinaţie pentru exporturile de bere ale UE este Marea Britanie (860 de milioane de litri, 21% din totalul exporturilor extracomunitare), urmată de SUA (716 milioane de litri), China (349 milioane de litri), Rusia (271 milioane de litri) şi Canada (155 milioane de litri). În sens invers, mai mult de jumătate (57%) din berea importantă în UE vine din Marea Britanie (290 milioane de litri în 2022), valori mult mai mici fiind înregistrate în cazul importurilor din Mexic (99 milioane de litri), Serbia (40 milioane de litri), Ucraina (15 milioane de litri) şi China (11 milioane de litri).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.