Râuri de bere în UE! Producția a revenit la nivelul de dinainte pandemiei

Statele membre UE au produs anul trecut o cantitate de aproape 34,3 miliarde litri de bere cu alcool şi 1,6 miliarde de litri de bere cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5% sau fără alcool, echivalentul a aproape 80 de litri pe cap de locuitor, arată datele publicate joi de Eurostat.

Conform acestor date, producţia de bere cu alcool în UE a crescut cu 7% comparativ cu 2021 şi a revenit la un nivel apropiat de cel din 2019, anul dinaintea pandemiei, când producţia de bere cu alcool a UE a fost de 34,7 miliarde litri. În ceea ce priveşte producţia de bere fără alcool, nu au existat modificări comparativ cu 2021.

Şi în 2022, Germania a fost ce mai mare producător de bere din UE cu 7,6 miliarde de litri (peste 22% din producţia totală a UE). Asta înseamnă că una din patru beri cu alcool produsă în UE provine din Germania. Pe locurile următoare se situează Spania cu 3,9 miliarde litri de bere (11% din totalul UE), Polonia cu 3,7 miliarde litri, Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri, Franţa şi Italia cu două miliarde de litri de bere fiecare.

În schimb, topul exportatorilor de bere din UE are pe prima poziţia Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri de bere cu alcool exportate în 2022, adică 27% din exporturile totale ale UE, urmate de Belgia cu exporturi de 1,6 miliarde de litri (17% din exporturile UE), Germania cu 1,5 miliarde litri, Cehia cu 600 de milioane de litri şi Irlanda cu 400 de milioane de litri.

În rândul importatorilor, Franţa continuă să fie cel mai mare importator de bere cu alcool cu 900 de milioane de litri importate în 2022, adică 17% din importurile totale ale UE, urmată de Italia cu 700 de milioane de litri, Germania cu puţin sub 700 de milioane de litri, Ţările de Jos cu 600 de milioane de litri şi Spania cu 500 de milioane de litri de bere.

Cea mai importantă destinaţie pentru exporturile de bere ale UE este Marea Britanie (860 de milioane de litri, 21% din totalul exporturilor extracomunitare), urmată de SUA (716 milioane de litri), China (349 milioane de litri), Rusia (271 milioane de litri) şi Canada (155 milioane de litri). În sens invers, mai mult de jumătate (57%) din berea importantă în UE vine din Marea Britanie (290 milioane de litri în 2022), valori mult mai mici fiind înregistrate în cazul importurilor din Mexic (99 milioane de litri), Serbia (40 milioane de litri), Ucraina (15 milioane de litri) şi China (11 milioane de litri).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.