Râuri de lacrimi de la tribuna Parlamentului! Mudreac: Au fost constrânși primarii să depună declarații împotriva mea

21 Apr. 2022, 15:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Apr. 2022, 15:52 // Actual //  bani.md

Deputatul socialist Radu Mudreac s-a arătat vădit emoționat și a vorbit cu lacrimi în ochi de la tribuna Parlamentului vizavi de acuzațiile care i se aduc cu privire la spălările de bani în dosarul „mafiei cărnii”.

„Dacă să vorbesc să argumentez dosarul deschis pe numele meu îmi vine grep să vorbesc pentru că nu am făcut cunoștință cu materialele. În 2011 am început să investesc în țară, să creez locuri de muncă. Vrei să te dezvolți, apelezi și găsești surse. Era perioada anului 2011, am apelat la cunoștințe la rude, am investit am creat locuri de muncă. Până în ziua de azi activează. Este vreo plângere de la cineva? Este vreun prejudiciu adus statului. Anual se achită un milion de lei impozite. În ce constă problema, careva pretenții”, a declarat Mudreac.

„Din toamnă mă telefonau de la primării din teritoriu că forțat erau aduși inspectorii de sector și CNA. De la primării îmi spuneau mata riști de la 3 la 5 ani de închisoare dacă nu semnezi documentul că nici nu-l știi la față pe Radu. Am depus cerere la Procuratura Anticorupție să mă informeze dacă figurez în vreun dosar. Dacă figurez invitați-mă să vă spun. Răspunsul a fost negativ că nu figurez în vreun dosar. Dosarul este deschia pe 20 aprilie comasat cu altceva. Sunt membru al comisiei pentru cariere. Mi s-a spus ori închizi gura ori pleci din funcție”, a justificat Mudreac.

Socialistul Radu Mudreac este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. „Este vorba de contracte fictive în sumă de 3,2 mil. de lei”, a declarat Dumitru Robu, procurorul general interimar, Dumitru Robu, care cere ridicarea imunității deputatului socialist.

„În noiembrie 2011, Mudreac, în calitate de director al SRL „Gardione”, acționând împreună cu alte persoane a încheiat opt contracte de împrumut de 3,2 milioane de lei. Este vorba contracte fictive de împrumut care variau între 400 – 500 mii”, a spus Robu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.