Preşedintele grupului petrolier rus Lukoil, Vagit Alekperov, a demisionat

Preşedintele grupului petrolier rus Lukoil, Vagit Alekperov, a demisionat anticipat din funcţie. Anunțul a fost făcut astăzi de companie prin intermediul unui comunicat de presă, după ce la începutul lunii martie Alekperov a făcut un apel pentru oprirea imediată a ofensivei ruseşti în Ucraina, informează AFP.

„Preşedintele Consiliului de Administraţie al Lukoil, Vagit Alekperov, a informat compania despre decizia sa de a demisiona din funcţia de membru al consiliului director şi preşedinte”, a anunţat al doilea mare producător de petrol din Rusia într-un comunicat de presă.

Compania Lukoil nu a dezvăluit motivele pentru care Vagit Alekperov a demisionat. În vârstă de 71 de ani, Alekperov conducea Lukoil din 1993 şi la data de 31 martie 2022 deţinea 3,12% din acţiunile companiei, la care se adaugă un alt pachet de 5,43% din acţiunile Lukoil prin intermediul unor trusturi şi fonduri mutuale.

Cu o avere de 10,5 miliarde de dolari, Vagit Alekperov este al 10-lea cel mai bogat om din Rusia, potrivit revistei Forbes.

Anunţul intervine la o săptămână după ce miliardarul a fost plasat pe lista personalităţilor ruseşti sancţionate de Marea Britanie. Numeroşi oligarhi şi înalţi oficiali ruşi au fost sancţionaţi de ţările occidentale iar averile lor au fost îngheţate însă Vagit Alekperov este primul preşedinte al unui grup energetic din Rusia care a demisionat.

#grup petrolier #producator de petrol #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.

#sisteme termice #utilitate publică #ministerul energiei