Cea mai mare economie europeană tremură şi nu doar de frig

Cea mai mare economie europeană tremură, şi nu doar de frig. Germania riscă eşecul în masă a reţelelor de utilităţi, din cauza embargo-ului de gaz impus de Rusia
Germania ar trebui să se pregătească pentru reduceri mai mari ale livrărilor de gaze ruseşti, deoarece preşedintele Vladimir Putin urmăreşte o strategie conştientă de creştere a preţurilor pentru a submina unitatea europeană, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

„Nu avem de-a face cu decizii neregulate, ci cu un război economic, complet raţional şi foarte clar”, a declarat Habeck, vicecancelar în guvernul lui Olaf Scholz, sâmbătă, în cadrul unui panel. „După o reducere de 60%, urmează în mod logic următoarea”.

Liderii germani intensifică avertismentele privind iminenţa unor tulburări şi a unor penurii de gaze naturale în cea mai mare economie europeană, care se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din energia sa. Putin a redus treptat livrările după ce ţările europene au impus sancţiuni ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Companiile germane de utilităţi sunt expuse riscului unor defecţiuni în cascadă care ar putea necesita activarea unei clauze legale care le-ar permite să transfere creşterile de preţ în afara angajamentelor contractuale, a declarat Habeck.

Germania s-a abţinut deocamdată de la activarea acestei măsuri, deoarece ar duce la o „explozie imediată a preţurilor” pentru consumatori, a declarat el în cadrul unui eveniment sponsorizat de săptămânalul Die Zeit. Guvernul lucrează la o alternativă, a spus el, fără a da detalii.

„Dacă o companie ar da faliment, sau alte companii ar da faliment, este ca un efect de domino care ar duce foarte repede la o recesiune profundă”, a spus el.

Companiile energetice europene se confruntă cu o presiune după ce Rusia a redus fluxurile pe o legătură cheie de gaz la începutul acestei luni, forţând companiile de utilităţi să cumpere combustibil de pe piaţa spot la preţuri ridicate. Preţurile ridicate ale energiei electrice determină tot mai mult fabricile şi întreprinderile germane să reducă cererea, iar guvernul a activat a doua etapă a unui plan de urgenţă pentru gaze în trei etape.

Rusia a redus livrările prin Nord Stream cu 60%, iar gazoductul este programat pentru o închidere completă în această lună pentru întreţinere. Germania a exprimat îndoieli că Nord Stream va relua furnizarea după această operaţiune.

Obiectivul Rusiei este de a menţine preţurile energiei la un nivel ridicat şi de a „distruge unitatea şi solidaritatea ţării”, a declarat Habeck.

Guvernul german şi gigantul energetic Uniper SE discută măsuri de stabilizare. Ministrul de finanţe Christian Lindner a declarat că orice asistenţă guvernamentală suplimentară va fi sub forma unei garanţii de împrumut.

Raţionalizarea gazului – dacă se va ajunge la aşa ceva – prezintă provocări, deoarece reţeaua nu este adesea separată între clienţii rezidenţiali şi cei comerciali, a spus Habeck.
Dacă o fabrică este conectată la reţeaua de gaz şi o întreagă parte a oraşului este conectată la aceasta, atunci această fabrică nu poate fi scoasă din reţea.

„Aceasta va fi probabil reglementată atunci în detrimentul fabricilor care nu sunt conectate la o reţea mixtă”, a spus Habeck.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.