Război în toată regula: „Doamna de fier” a Moldovei pe urmele hoților de miliard. Olanda vrea să ne ajute

Olanda poate acorda asistență pentru recuperarea activelor delapidate urmare a jafului bancar. Vom discuta mai aprofundat acest lucru în discuțiile bilaterale, a declarat Mark Rutte, premierul Olandei care s-a aflat într-o vizită la Chișinău.

Noi trebuie să avem grijă de următorul lucru. Dacă banii au fost scoși din țară în mod ilegal acești bani trebuie să vină înapoi. Haideți să vedem cum putem face acest lucru și în acest proces poate să participe și Amsterdamul. Noi suntem gata să oferim asistență tehnică, inclusiv să fie formată o coaliție de țări care să acorde asistență tehnică pentru recuperarea banilor furați”, a mai spus oficialul olandez.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat anterior că persoanele implicate în delapidarea celor trei bănci din Republica Moldova ar urma să ajungă după gratii într-un an. „Se lucrează, inclusiv pe căi diplomatice pentru aducerea în țară a celor implicați”.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie 2021 s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

#Banca Socială #Unibank #BEM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.