Război în toată regula: „Doamna de fier” a Moldovei pe urmele hoților de miliard. Olanda vrea să ne ajute

Olanda poate acorda asistență pentru recuperarea activelor delapidate urmare a jafului bancar. Vom discuta mai aprofundat acest lucru în discuțiile bilaterale, a declarat Mark Rutte, premierul Olandei care s-a aflat într-o vizită la Chișinău.

Noi trebuie să avem grijă de următorul lucru. Dacă banii au fost scoși din țară în mod ilegal acești bani trebuie să vină înapoi. Haideți să vedem cum putem face acest lucru și în acest proces poate să participe și Amsterdamul. Noi suntem gata să oferim asistență tehnică, inclusiv să fie formată o coaliție de țări care să acorde asistență tehnică pentru recuperarea banilor furați”, a mai spus oficialul olandez.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat anterior că persoanele implicate în delapidarea celor trei bănci din Republica Moldova ar urma să ajungă după gratii într-un an. „Se lucrează, inclusiv pe căi diplomatice pentru aducerea în țară a celor implicați”.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie 2021 s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

#Banca Socială #Unibank #BEM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezervele de gaz din depozitele subterane ale Europei au scăzut la 53% din capacitate, apropiindu-se de un minim istoric, pe fondul unui ianuarie extrem de rece și al consumului accelerat de energie. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) și analizelor citate de Gazprom, continentul se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situații energetice din ultimii ani.

Meteorologii prognozează că în ianuarie 2026 temperaturile medii în Europa vor fi cu două grade sub norma climatică și cu trei grade mai scăzute decât în ianuarie anul trecut, marcând cea mai rece lună de ianuarie din ultimii nouă ani. Aceste condiții determină o utilizare masivă a gazului din depozitele subterane (PȘG), care reprezintă cea mai flexibilă sursă de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

În primele 12 zile ale lunii ianuarie, extragerile de gaz din depozite au fost de 1,6 ori mai mari decât media ultimilor cinci ani pentru aceeași perioadă.

Conform GIE, la data de 12 ianuarie, nivelul mediu de umplere a depozitelor europene era de 53,17%, cu 15 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani. Ritmul de consum este cu patru săptămâni înaintea celui normal pentru acest sezon. Un nivel atât de scăzut pentru această dată a mai fost înregistrat doar în 2022.

În termeni absoluți, în depozitele UE mai rămân 53,9 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,1 miliarde m³ mai puțin decât la aceeași dată în sezonul de iarnă 2017/2018, când Europa a înregistrat cel mai mare consum din istorie.

Situația este tensionată în unele state: în Olanda, nivelul de umplere a depozitelor a coborât pe 12 ianuarie la 39,5%, un prag atins anterior doar în sezonul 2021/2022.

Criza este amplificată de faptul că, de la începutul anului 2025, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a fost sistat, în urma poziției Kievului. În același timp, Europa trebuie să continue să furnizeze gaze și pentru nevoile energetice ale Ucrainei, ceea ce sporește presiunea asupra stocurilor.

Pentru a compensa lipsa gazului rusesc livrat prin conducte, Europa a crescut masiv importurile de gaz natural lichefiat (LNG). În 2025, statele europene au importat 109 milioane de tone de LNG, echivalentul a 142 miliarde de metri cubi, cu 28% mai mult decât în 2024.

În ianuarie 2026, importurile ar putea ajunge la 9,5 milioane de tone, cu 18% peste nivelul de anul trecut.

Totuși, industria LNG are limite: la 12 ianuarie, terminalele europene funcționau la doar 54% din capacitate, iar stocurile de LNG din terminale sunt în scădere, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Europei de a face față iernii și de a reface rezervele până în sezonul rece 2026/2027.