Război în toată regula: „Doamna de fier” a Moldovei pe urmele hoților de miliard. Olanda vrea să ne ajute

Olanda poate acorda asistență pentru recuperarea activelor delapidate urmare a jafului bancar. Vom discuta mai aprofundat acest lucru în discuțiile bilaterale, a declarat Mark Rutte, premierul Olandei care s-a aflat într-o vizită la Chișinău.

Noi trebuie să avem grijă de următorul lucru. Dacă banii au fost scoși din țară în mod ilegal acești bani trebuie să vină înapoi. Haideți să vedem cum putem face acest lucru și în acest proces poate să participe și Amsterdamul. Noi suntem gata să oferim asistență tehnică, inclusiv să fie formată o coaliție de țări care să acorde asistență tehnică pentru recuperarea banilor furați”, a mai spus oficialul olandez.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat anterior că persoanele implicate în delapidarea celor trei bănci din Republica Moldova ar urma să ajungă după gratii într-un an. „Se lucrează, inclusiv pe căi diplomatice pentru aducerea în țară a celor implicați”.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie 2021 s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

#Banca Socială #Unibank #BEM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.