Războiul care îi dă frisoane lui Putin. Armand Goșu: Rusia nu mai are cum să învingă. A pierdut din a patra zi

Istoricul român al spațiului ex-sovietic, Armand Goșu a explicat cele două senarii probabile pentru conflictul ruso-ucerainean.

Două sunt scenariile probabile. Până acum câteva zile poate că nimeni nu ar fi luat în calcul scenariul unei victorii ucrainene. Rezistența ucranenilor este atât de mare. Ucrainenii, chiar dacă pierd unele orașe, reușesc să reziste la Kiev, reușesc să-și păstreze principalele centre de putere. De fapt, asta este una dintre problemele Rusiei, nu a reușit să distrugă centrele de comandă în primele ore ale ofensivei rusești”, a declarat Armand Goșu într-un interviu la europafm.

„Și asta se vede pe teren pentru că armata ucraineană se coordonează destul de bine. Fiind obiectivul decapitarea politică a Ucrainei, faptul că Zelenski este liber, își desfășoară activitatea de președinte, instituțiile ucrainene supuse acestui asediu funcționează, nu este exclus scenariul în care în câteva săptămâni, poate câteva luni, presiunea internațională să fie atât de mare, sancțiunile să doară atât de mult încât Putin să-și retragă armatele din Ucraina și să încerce Rusia să păstreze Crimeea și Donbas mergând la niște negocieri de armistițiu cu cereri minime în fața Ucrainei. Acesta ar fi un scenariu”, a explicat Armand Goșu.

Întrebat dacă astfel Vladimir Putin moare acasă, Armand Goșu spune că: „Nu, înseamnă că el se salvează. El se salvează, dar se salvează pentru scurt termen și încearcă să nu moară, să nu fie omorât, să nu fie înlăturat violent”.

Al doilea scenariu explicat de Armand Goșu ar fi următorul: „Rușii reușesc să cucerească Kiev-ul, adică 4-6 săptămâni, război de guerrilla urbană, instalează un guvern marionetă – aduc pe Medveciuc, căruia Putin i-a boteza fiica cea mică – sau aduc pe Ianukovici, dar atunci va începe o insurecție puternică, insurecție care va dura câțiva ani, iar în cele din urmă Rusia va fi nevoită – în 2-3 ani – să-și retragă trupele din Ucraina și să încerce să păstreze Crimeea și Donbasul pentru Rusia, poate și alte teritorii, să spunem un Donbas ceva mai mare. Astea ar fi cele două scenarii”.

Că victoria ucraineană va veni în 6 săptămâni, în 8 săptămâni sau în trei ani, tot victorie ucraineană va fi. Rusia nu mai are cum să învingă. Rusia a pierdut războiul din a patra zi. Rusia ca să câștige războiul, trebuia să fie primită cu entuziasm de populație, Zelenski să fugă, elita politică de la Kiev pro-Occidentală trebuia să dispară sau ce mai rămânea din ea urma să fie denazificată – așa cum cere Putin”, a mai spus Armand Goșu.

„Lucru care nu s-a întâmplat. Chiar dacă Putin va pune mâna pe niște orașe importante. Chiar dacă va ocupa un teritoriu destul de mare. Ucraina este mult prea întinsă – are dimensiunile Franței. Ca să controlezi o țară, s-o ocupi și s-o controlezi ar însemna ca în fiecare sat tu trebuie să faci un post de jandarmi, să ai oameni. Ori asta ar însemna să aduci acolo câteva sute de mii de oameni. Nu au rușii atâtea rezerve”, a explicat Armand Goșu.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.