Războiul de un trilion de dolari: Conflictul din Ucraina costă Moscova, Kievul și vesticii 25 de miliarde USD pe lună

06 Mai 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mai 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Cheltuielile financiare asociate războiului pentru Rusia, Ucraina și națiunile care sprijină Kievul au fost de 25 de miliarde de dolari pe lună de la începutul invaziei trupelor Moscovei, la 24 februarie 2022, a estimat The Project on Defense Alternatives (PDA), un institut american specializat în cercetarea, analiza și dezvoltarea politicilor de apărare.

Potrivit experților, costurile pe termen lung ale conflictului din Europa de Est includ reconstrucția Ucrainei – estimată în prezent la 413 miliarde de dolari – și o creștere bruscă a nivelului de bază al cheltuielilor militare globale anuale, care depășește 300 de miliarde de dolari. Toate acestea fac ca războiul dintre Ucraina și Rusia să coste cel putin un trilion de dolari.

Costuri uriașe

Într-o analiză dedicată conflictului care opune forțele guvernului de la Kiev și cele ale Moscovei, experții de la PDA au afirmat că „în mod evident, războiul dintre Rusia-Ucraina a fost un dezastru pentru Ucraina, dar și o calamitate pentru întreaga lume.”

Potrivit analizei, Ucraina a suferit deja rate ale numărului de morți și niveluri de distrugeri care amintesc de apogeul războaielor iugoslave (1992-1995, 1998-1999) și de cele mai grave luni ale războiului din Irak (2003-2011, 2014-2018).

„Bogăția, tenacitatea și puterea militară excepțională a participanților – Rusia, Ucraina și SUA-NATO – au creat un război de mare intensitate. Deși distrugerea fizică a fost limitată în mare parte la Ucraina, celelalte efecte ale războiului nu au fost limitate. Impactul asupra vieții și mijloacelor de existență în afara țărilor combatante a fost profund. De fapt, mult mai mulți oameni au murit în afara Ucrainei din cauza conflictului decât în interior,” susține institutul american.
În opinia PDA, efectul global acut al războiului se datorează parțial importanței Rusiei și Ucrainei pentru producția mondială de energie și agricultură. Acest lucru este amplificat de războiul economic global intenționat – sancțiuni, blocade, embargouri – care a însoțit luptele dintre invadatorii ruși și apărătorii ucrainieni. Iar acesta este doar o parte din impactul mai larg al războiului, afirmă analiștii PDA.

Astfel, ostilitățile militare și războiul economic care îl însoțesc „au dus la creșterea prețurilor alimentelor și energiei la nivel mondial, au perturbat comerțul global, au ajutat la blocarea și inversarea redresării economice care a urmat pandemiei de coronavirus și au îndepărtat resursele – și așa limitate – de la alte crize umanitare și eforturi de dezvoltare economică. Efectele colaterale ale războiului înseamnă nu numai ani de dificultăți acute suplimentare pentru un miliard de cetățeni de pe glob și scăderea nivelului de trai pentru alte miliarde, ci și reducerea acțiunii împotriva altor amenințări globale, între care schimbările climatice și crizele de sănătate.”

Potrivit calculelor făcute de experți, cheltuielile financiare asociate războiului pentru Rusia, Ucraina și națiunile care sprijină guvernul de la Kiev au fost de 25 de miliarde de dolari pe lună.

La acestea se adaugă costurile pe termen lung, care includ reconstrucția Ucrainei devastată de război – estimată în prezent la 413 miliarde de dolari -, precum și o creștere bruscă a nivelului de bază al cheltuielilor militare globale anuale care depășește 300 de miliarde de dolari.

Toate acestea adunate fac ca actualul conflict dintre Rusia și Ucraina să coste un trilion de dolari până în acest moment, o cifră considerată „catastrofală” de către experții grupului american, care listează pierderile umane și cele economico-financiare ale razboiului.

Numărul mare de victime

PDA susțiune că o estimare bazată pe dovezi a deceselor militare rusești este de 35.000 (în martie 2023). De partea lor, decesele combatanților ucraineni depășesc probabil 20.000.

O estimare inițială foarte aproximativă a deceselor civile ucrainene este de 20.000 de morți din cauza efectelor directe ale războiului (cum ar fi bombardamentele) și alte 20.000 din cauza efectelor indirecte (cum ar fi lipsa accesului la îngrijirea medicală esențială).

În afara Ucrainei, experții din cadrul Project on Defense Alternatives au precizat că efectele mai ample ale războiului au cauzat moartea a peste 250.000 de oameni.

Până acum, nivelul mediu al deceselor lunare din cauza acestui război a fost de 27.000 de persoane. Douăzeci și cinci de mii de morți în fiecare lună: 4.000 de combatanți, circa 3.000 de civili ucraineni și aproximativ 20.000 de civili non-ucraineni.

Dezvăluirile recente ale estimărilor făcute de serviciilor de informații americane, așa cum apar ele în documentele scurse de la Pentagon, și pentru care este suspectat un membru al Gărzii Naționale din Massachusetts, Jack Teixeira, indică convingerea Administrației de la Washington că războiul nu se va încheia în 2023.

Mai mult, Pentagon Leaks arată că aproximativ între 189.000 și 223.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în război, în comparație cu cei 124.000 – 131.000 militari ucrainieni. Forțele ruse au pierdut, de asemenea, peste 3.000 de tancuri și peste 10.000 de vehicule blindate de transport de trupe, în comparație cu aproximativ 1.700 de tancuri ucrainene și 5.700 de transportoare de trupe, potrivit analizelor americane.
Toate aceste cifre îi fac pe analiștii PDA să afime că, excluzând posibilitatea utilizării armelor nucleare – o probabilitate scăzută, dar care nu trebuie eliminata cu totul – războiul ar putea provoca un total de 600.000 de morți înainte de a se încheia.

Tsunamiul economic

Din cauza războiului și a modului în care s-a luptat, volumul comerțului global a scăzut cu 3,4%, prețurile energiei s-au dublat la nivel mondial, prețurile alimentelor au crescut cu 14% în 2022 – într-o proporție mai mare pentru țările sărace (25%) – și a avut loc o încetinire a creșterii economice globale. Fondul Monetar Internațional a estimat de altfel o pierdere de 2,8 trilioane de dolari în producția globală pentru 2023. Aceasta reflectă o contracție bruscă a creșterii globale de la 6% 2021 la 2,6% în 2023.

Potrivit experților, o astfel de contracție subminează în mod evident creșterea salariilor aproape peste tot in lume și provoacă fie pierderea locurilor de muncă, fie împiedică creșterea numarului de locuri de muncă. Efectele acestor fenomene sunt semnificative, deoarece șomajul nu este doar o problemă de stres economic personal, ci reprezinta și un factor de creștere a ratei criminalității, în special în rândul tinerilor. Mai mult, el este corelat cu ratele crescute de deces în rândul celor care au rămas fără loc de muncă.

De asemenea, datorită creșterii costurilor energiei în urma războiului, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă la nivel mondial a crescut în 2022 cu 75 -141 de milioane (conform diferitelor estimări) – mai ales în așa-numitul Sud Global, care include țări din America Latină, Africa, Asia și Oceania. Multe din familiile din aceste zone trăiesc deja la limita sărăciei și nu se pot adapta la creșterea bruscă a prețurilor.
De asemenea, creșterea prețului energiei a afectat și Europa. Economist Research Unit a calculat că, având în vedere creșterea costurilor energiei, chiar și o iarnă blândă, precum cea care tocmai s-a terminat, ar produce cel puțin 32.000 de decese în exces în Europa. De exemplu, Germania a suferit 8.000 de decese în exces în decembrie 2022, comparativ cu decembrie 2021.

Concluzia experților este că „inflația care afectează consumul de combustibil și alimente nu este un inconvenient marginal pentru cei care trăiesc la marginea sărăciei. Este o chestiune de viață și de moarte.”
Un alt efect direct al conflictului este cel al impactului creșterii prețurilor la alimente și la alte produse asupra aprovizionării cu alimente. Potrivit experților PDA, creșterea prețurilor la alimente a avut un impact negativ incomparabil mai mare asupra țărilor din Sudul Global, unde creșterea a fost de 25%.

De asemenea, accesul la alimente și îngrășăminte a fost afectat de aprovizionarea redusă și transportul internațional perturbat de conflict. ONU estimează că, ca urmare a acestor lucruri, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară acută a crescut de la 282 de milioane la sfârșitul lui 2021 la un număr record de 345 de milioane în 2022 – o creștere de 63 de milioane care reprezintă aproximativ 18% din total.
Câte decese colaterale ar putea implica acest lucru? O estimare scăzută a numărului de oameni care au murit din cauza foametei în 2022 este de 3 milioane. (Mult mai mulți au murit din cauza bolilor legate de foame, în special hipertensiunea arterială, boli de inimă și diabet).

Cel mai probabil, creșterea din 2022 a malnutriției severe nu se datorează în întregime efectelor războiului, dar chiar dacă doar jumătate din creșterea foametei acute reprezinta un efect al conflictului dintre Rusia și Ucraina, numărul asociat de decese în exces ar fi de peste 250.000 de persoane. Și aceasta numai din cauza foametei și a problemelor de sănătate legate de foamete.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală