Războiul din spatele ecranelor: Cum încearcă giganţii americani de media să se omoare între ei

06 Aug. 2023, 08:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2023, 08:11 // Actual //  bani.md

Odată ce s-a sfârşit era de aur a streaming-ului, analiştii şi utilizatorii se întreabă cum va arăta în continuare aşa-zisul război dintre servicii şi, cel mai important, conţinutul pe care îl vor produce companiile din spatele platformelor, în vreme ce giganţi precum Netflix, HBO şi Disney îşi recalibrează aşteptările şi îşi redefinesc strategiile pentru a rămâne competitivi într-o piaţă deja suprasaturată.

Început în 2019, anul lansării Disney+ şi Apple TV+, războiul serviciilor de streaming a luat amploare în anii ce au urmat, companiile din spatele platformelor concurând pentru poziţiile de lideri deţinute de Netflix şi Amazon Prime Video. Totodată, au apărut noi competitori precum HBO Max, SkyShowtime şi, în Statele Unite, Paramount+ şi Peacock. Totuşi, patru ani mai târziu, tranziţia către sectorul de streaming nu a fost la fel de inspirată în toate cazurile, iar rezultatele financiare ale companiilor trasează o linie destul de clară între câştigători şi pierzători.
Suprasaturarea pieţei – fenomen abordat de analişti încă din 2020, odată cu începerea perioadelor de carantină din timpul pandemiei –, împărţirea portofoliilor marilor case de film şi majorarea preţurilor arată că, în cele din urmă, unul dintre cei mai mari perdanţi poate fi însuşi consumatorul. Mai mult, Netflix a început de curând să ia măsuri împotriva partajării parolelor, unul dintre multiplele exemple care arată că giganţii din industrie se concentrează mai mult pe profit decât pe cota de piaţă, spre deosebire de anii precedenţi, când situaţia era inversă. În mod convenţional, startul erei de aur a streaming-ului este plasat la jumătatea anilor 2010, când Netflix lansa hituri precum House of Cards, Orange is the New Black, Narcos, The Crown şi Black Mirror. În plus, platforma avea o mulţime de seriale şi filme produse de alte studiouri şi, în pofida creşterii preţului abonamentelor, utilizatorii păreau destul de mulţumiţi, iar numărul lor creştea de la an la an.

Un singur abonament Netflix era suficient pentru a acoperi majoritatea show-urilor „de văzut”,  faţă de cel puţin trei abonamente în 2023. Totodată, perioada respectivă a coincis cu finele erei de aur a televiziunii americane, începută în 1999 cu The Sopranos şi continuată de-a lungul secolului al XXI-lea cu The Wire, Breaking Bad şi Mad Men.

A devenit aşadar extrem de convenabil să urmăreşti în regim maraton unele dintre cele mai bune seriale din toate timpurile, la orice oră şi fără reclame. Pe de altă parte, Netflix şi rivalii săi au ajuns să combată cu succes pirateria, ceva de neimaginat la începutul anilor 2010. Apoi, în 2019, au apărut din ce în ce mai multe servicii care au ales să transmită exclusiv seriale şi filme prezente anterior doar pe Netflix.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII