Războiul lui Putin grăbește sincronizarea de urgență a sistemului energetic din Ucraina și Moldova cu cel european

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat printr-un comunicat de presă că statele membre UE analizează condițiile tehnice pentru realizarea unei sincronizări de urgență a sistemului energetic din Ucraina și din Republica Moldova cu cel European.

În prezent, sistemele electroenergetice ale Ucrainei și Republicii Moldova funcționează în regim izolat de alte sisteme energetice vecine și sunt decuplate de Rusia, a reamintit Virgil Popescu după reuniunea extraordinară a Consiliului Energiei.

Potrivit acestuia, atât în România cât și în statele membre situația aprovizionării este una stabilă, fără riscuri pentru iarna în curs, iar UE este pregătită pentru activarea unor planuri de urgență în măsura în care situația o va cere. Ministrul Energiei a arătat, în context, că o prioritate este pregătirea pentru iarna viitoare, precizând că susține maximizarea eficienței capacităților de stocare și explorarea unor rute alternative de aprovizionare.

“România sprijină parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan și operaționalizarea Coridorului sudic al gazelor cu includerea proiectului BRUA. […] Pe termen mediu și lung, este importantă diversificarea surselor de aprovizionare în scopul reducerii dependenței de importuri din Rusia, continuarea investițiilor în capabilități energetice noi cu emisii scăzute de carbon, creșterea eficienței energetice și a interconexiunilor la nivelul UE”, a mai transmis ministrul.

De mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean – a zonei ex-sovietice.

Autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

#sincrinizare #Energie #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.