Războiul lui Putin lovește masiv economia țării: Căderea Rusiei ca putere mondială energetică

După 10 luni de la începutul războiului din Ucraina declanșat de Vladimir Putin, izolarea Rusiei de pe piețele globale provoacă căderea economiei și distrugerea statutului de superputere mondială energetică.

Fondul Monetar Internațional estimează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 6% în 2022, iar exporturile de gaze ale Moscovei au scăzut cu 46% comparativ cu 2021, în timp ce pierderile provenite din scăderea producției de petrol din 2023, vor depăși 1 miliard de dolari lunar.

Rusia a suferit ”pierderi directe” de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor occidentale, iar excedentul său a scăzut cu 137 de miliarde de ruble (2,1 miliarde de dolari) până în august, conform unei analize Bloomberg, citată de Business Insider.

Izolarea Rusiei de Occident este un dezastru pentru sănătatea economiei sale pe termen lung, au susținut experții financiari. Izolarea comercială limitează ceea ce Rusia poate importa, ceea ce face producția mai scumpă. De asemenea, producția și exporturile de gaze naturale și petrol ale Rusiei vor scădea dramatic începând cu 2023, ducând la pierderea statutului său de putere mondială energetică.

De când a absorbit primele lovituri ale sancțiunilor occidentale, Rusia a ripostat în mare parte prin închiderea afacerilor cu Occidentul, făcând comerț exclusiv cu țări „prietenoase” și susținând parteneriate cu națiuni care pot suporta să facă afaceri cu un stat paria.

A avut un oarecare succes în a semăna haos prin armonizarea comerțului cu energie, oprind recent fluxurile de gaze către conducta cheie Nord Stream 1 din Europa, în timp ce și-a vândut proviziile de combustibil rămase către clienți precum China și India.

Vânzările de energie către aceste două țări au adus Rusiei peste 24 de miliarde de dolari doar în primele trei luni de război.

Dar, sub demonstrația sfidătoare de rezistență a lui Putin, apar semnele că ”Rusia va plăti un preț mare pentru izolare pe termen lung”, potrivit lui Yuri Gorodnichenko, economist la UC Berkeley.

„Ceea ce și-a propus Rusia este o rețetă pentru stagnarea pe termen lung”, a spus Gorodnichenko, arătând către alte națiuni izolate cu cele mai slabe economii ale lumii, în special Coreea de Nord, Afganistan și Cuba.

„Ceea ce se întâmplă este că izolaționismul reduce numărul de produse pe care Rusia le poate cumpăra”, a spus Jay Zagorsky, profesor la Universitatea din Boston. „Poate cumpăra doar produse agricole indiene, poate cumpăra doar produse manufacturate chinezești, așa ceva. Și când te limitezi la o anumită țară, adesea ajungi să nu obții cea mai înaltă calitate sau cel mai bun preț”.
Pierderi masive ale Rusiei din scăderea exporturilor de petrol și gaze

Aceasta înseamnă că interdicția Rusiei de plată a dolarului american „neprietenos” – care reprezintă 88% din tranzacțiile valutare globale – este o barieră uriașă, permițând vânzătorilor să perceapă o primă și să facă importurile mai scumpe.

De la război, comerțul cu țările care sancționează a scăzut cu 60%, iar comerțul cu țările care nu sancționează a scăzut cu 40%, a subliniat economistul Paul Krugman într-un articol recent, citând date de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.

Anul trecut, vânzările de petrol și gaze au reprezentat 45% din PIB-ul Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Incapacitatea de a investi în tehnologiile avansate va fi un obstacol major în calea dominației Rusiei pe piața energiei în viitor, mai ales că Europa, aflată în lipsă de energie, plătește miliarde pentru a crește producția în următorul deceniu.

#razboi #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.