Războiul lui Putin lovește masiv Rusia: Afacerile Moscovei, prăbușire dramatică

La aproape 10 luni de la declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și după ce Statele Unite și Europa au impus pachete de sancțiuni împotriva regimului Kremlinului, peste 1.200 de firme occidentale au părăsit Rusia.

Acum se constată că Bursa de la Moscova care tranzacționează acțiuni s-a prăbușit, cea mai mare scădere din lume.

Invazia Ucrainei de către Vladimir Putin a făcut ca acțiunile rusești să scadă începând din februarie 2022, iar indicele bursier RTS de la Moscova, denominat în dolari, a scăzut în acest an cu 35%, fiind cel mai slab indicator de referință la nivel global, dintre cei 92 din întreaga lume, potrivit Bloomberg.
Acțiunile rusești au fost excluse din benchmark-urile globale, iar fondurile tranzacționate la bursă care urmăresc acțiunile țării au fost fie înghețate, fie închise. Investitorii locali nu au reușit să salveze piața internă de la declinul ei indus de război, chiar dacă majoritatea străinilor încă au interzis să vândă acțiunile locale pe care le dețin.

Indicele MOEX Rusia de la Bursa din Moscova, evaluat în ruble, a scăzut cu 44%, pe drumul spre către cea mai abruptă scădere anuală din 2008. Odată cu creșterea tensiunii războiului, s-ar putea aștepta la și mai multe pierderi.

„Acțiunile rusești reflectă o perspectivă sumbră, deoarece sancțiunile occidentale încep să afecteze economia națională”, a declarat Piotr Matys, analist valutar senior la InTouch Capital Markets Ltd.

„Perspectiva unei scăderi globale în următoarele câteva trimestre nu este de bun augur pentru petrolul rusesc, mai ales în momentul în care Uniunea Europeană este pe deplin angajată să-și reducă dependența de mărfurile rusești”, a spus expertul.

UE și G-7 au convenit să interzică companiilor occidentale să ofere servicii cheie, inclusiv asigurări, navelor care transportă țiței rusesc, dacă acesta a fost achiziționat peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril.

Stocurile de petrol rusesc au fost, de asemenea, afectate de prețurile volatile ale țițeiului Brent de referință, scăzând cu aproximativ 40% față de cel mai mare nivel din martie 2022.

Lukoil și Gazprom, cei mai importanți membri ai indicelui MOEX, au scăzut cu 30% și, respectiv, 53% în acest an. Între timp, cel mai mare creditor cotat, Sberbank of Russia, a scăzut cu 54%, deoarece sancțiunile internaționale au afectat totul, de la capacitatea Rusiei de a accesa rezervele valutare la sistemul de transferuri bancare SWIFT.

Joi, 15 decembrie 2022, statele membre ale UE au ajuns la un acord privind un al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează noi bănci și oficiali, precum și accesul țării la drone.

#Moscova #razboi #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar de cereale din Republica Moldova riscă să intre într-o criză profundă, după ce anunțarea majorării tarifelor Căii Ferate din Moldova cu 7% a provocat o reacție imediată și severă din partea pieței. Economistul Iurie Rija avertizează, într-o analiză recentă, că efectele acestei politici tarifare sunt deja vizibile, iar consecințele pot deveni ireversibile dacă nu sunt adoptate soluții rapide.

În luna octombrie, planul de transport aprobat de CFM a căzut la doar 144 de vagoane – 64 proprii și 80 private –, în condițiile în care în septembrie nivelul planificat era de 1 821 de vagoane, iar în august de 2 543. Practic, volumele programate s-au prăbușit de peste 12 ori față de septembrie și de aproape 18 ori față de august. Chiar dacă datele oficiale privind utilizarea reală a vagoanelor în octombrie nu sunt disponibile, economistul afirmă că reducerea volumelor transportate este certă, iar reculul fluxurilor feroviare este deja instalat.

Operatorii economici au depus solicitările pentru lunile noiembrie și decembrie doar din inerție, mizând pe o eventuală revizuire ulterioară a tarifelor. La costurile actuale, transportatorii și traderii vor continua să utilizeze railul doar câteva luni, până își vor reconfigura lanțurile logistice pe rutier sau pe alte rute. Odată ce alternativele vor fi stabilite, migrarea către transportul auto va deveni ireversibilă.

Impactul majorării tarifare diferă în funcție de regiune. În nordul țării, în zone precum Dondușeni, transportul feroviar rămâne competitiv comparativ cu cel rutier, datorită prețurilor mai ridicate la transportul auto. În sud însă, costurile feroviare au ajuns aproape egale cu cele rutiere, anulând principalul avantaj al căii ferate. În aceste condiții, primele zone care riscă să piardă volume importante sunt porturile și nodurile logistice din sud, ceea ce poate genera efecte negative în lanț asupra întregului ecosistem de export.

Analiza economistului evidențiază și un paradox: anul agricol 2025 este unul relativ bun, cu volume disponibile pentru transport. Problema nu este lipsa mărfii, ci lipsa unui tarif competitiv care să permită deplasarea cerealelor prin infrastructura feroviară.

Dificultățile financiare ale CFM sunt însă profunde. Angajații primesc salariile cu întârziere, fiind achitată în prezent doar luna iunie 2025. Transportul de mărfuri se efectuează sub sinecost, parcul de vagoane este uzat, vitezele comerciale sunt scăzute, iar rotația vagonului ajunge la 12 zile, dublu față de standardele operaționale. În aceste condiții, majorarea tarifelor nu se justifică economic și, potrivit lui Rija, riscă să compromită și mai mult competitivitatea feroviarului.

În același timp, transportul rutier devine tot mai atractiv, deoarece oferă timpi de livrare mai mici, flexibilitate, tarife stabile sau chiar în scădere și elimină costurile adiționale legate de primirea, uscarea și depozitarea cerealelor. Camioanele permit livrarea direct în port, fără blocaje sau riscuri logistice suplimentare.

Economistul avertizează că majorarea tarifelor într-un sistem deja lipsit de competitivitate va duce inevitabil la restrângerea cererii, reducând volumele transportate și adâncind deficitul financiar al CFM, care oricum are costuri fixe ridicate. Criza are și o dimensiune socială, întrucât atât lucrătorii CFM, cât și agricultorii – afectați de trei ani agricoli dificili – sunt împinși în situații tot mai vulnerabile.

Iurie Rija consideră că statul trebuie să intervină pentru a evita colapsul transportului feroviar de mărfuri, o componentă critică pentru exporturile agricole. Soluția propusă de el include acordarea unor compensații per tonă transportată pentru mărfurile strategice, în special cereale, menținerea unui flux de venituri minim pentru CFM și, în paralel, lansarea unui program real de modernizare a infrastructurii, inclusiv reînnoirea vagoanelor, creșterea vitezelor comerciale și reducerea timpilor de rotație. Doar prin combinarea unui sprijin public temporar cu o politică tarifară flexibilă, calea ferată poate rămâne funcțională într-o perioadă în care fiecare tonă exportată contează.