Războiul lui Putin lovește masiv Rusia: Afacerile Moscovei, prăbușire dramatică

La aproape 10 luni de la declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și după ce Statele Unite și Europa au impus pachete de sancțiuni împotriva regimului Kremlinului, peste 1.200 de firme occidentale au părăsit Rusia.

Acum se constată că Bursa de la Moscova care tranzacționează acțiuni s-a prăbușit, cea mai mare scădere din lume.

Invazia Ucrainei de către Vladimir Putin a făcut ca acțiunile rusești să scadă începând din februarie 2022, iar indicele bursier RTS de la Moscova, denominat în dolari, a scăzut în acest an cu 35%, fiind cel mai slab indicator de referință la nivel global, dintre cei 92 din întreaga lume, potrivit Bloomberg.
Acțiunile rusești au fost excluse din benchmark-urile globale, iar fondurile tranzacționate la bursă care urmăresc acțiunile țării au fost fie înghețate, fie închise. Investitorii locali nu au reușit să salveze piața internă de la declinul ei indus de război, chiar dacă majoritatea străinilor încă au interzis să vândă acțiunile locale pe care le dețin.

Indicele MOEX Rusia de la Bursa din Moscova, evaluat în ruble, a scăzut cu 44%, pe drumul spre către cea mai abruptă scădere anuală din 2008. Odată cu creșterea tensiunii războiului, s-ar putea aștepta la și mai multe pierderi.

„Acțiunile rusești reflectă o perspectivă sumbră, deoarece sancțiunile occidentale încep să afecteze economia națională”, a declarat Piotr Matys, analist valutar senior la InTouch Capital Markets Ltd.

„Perspectiva unei scăderi globale în următoarele câteva trimestre nu este de bun augur pentru petrolul rusesc, mai ales în momentul în care Uniunea Europeană este pe deplin angajată să-și reducă dependența de mărfurile rusești”, a spus expertul.

UE și G-7 au convenit să interzică companiilor occidentale să ofere servicii cheie, inclusiv asigurări, navelor care transportă țiței rusesc, dacă acesta a fost achiziționat peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril.

Stocurile de petrol rusesc au fost, de asemenea, afectate de prețurile volatile ale țițeiului Brent de referință, scăzând cu aproximativ 40% față de cel mai mare nivel din martie 2022.

Lukoil și Gazprom, cei mai importanți membri ai indicelui MOEX, au scăzut cu 30% și, respectiv, 53% în acest an. Între timp, cel mai mare creditor cotat, Sberbank of Russia, a scăzut cu 54%, deoarece sancțiunile internaționale au afectat totul, de la capacitatea Rusiei de a accesa rezervele valutare la sistemul de transferuri bancare SWIFT.

Joi, 15 decembrie 2022, statele membre ale UE au ajuns la un acord privind un al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează noi bănci și oficiali, precum și accesul țării la drone.

#Moscova #razboi #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.