Războiul nervilor în Orientul Mijlociu împinge petrolul spre 100 de dolari pe baril

Prețul petrolului continuă să crească pe fondul noilor tensiuni din Golful Persic, apropiindu-se din nou de pragul de 100 de dolari pentru un baril, relatează The New York Times.

Potrivit publicației americane, cotația petrolului Brent a urcat cu aproximativ 3% și a ajuns la circa 99 de dolari pentru un baril. În același timp, petrolul american WTI s-a scumpit cu 3%, până la aproximativ 97 de dolari pentru un baril.

Creșterea prețurilor este alimentată de escaladarea tensiunilor din regiunea Golfului Persic, una dintre cele mai importante zone pentru producția și transportul mondial de petrol.

Analiștii avertizează că o eventuală perturbare a fluxurilor de petrol prin rutele maritime strategice din regiune ar putea genera noi scumpiri pe piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ormuz #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele care falsifică date bancare, folosesc ilegal instrumente de plată electronice sau distribuie programe informatice destinate fraudelor financiare ar putea risca până la 5 ani de închisoare și amenzi de până la 120 000 de lei. În cazul companiilor implicate în astfel de scheme, sancțiunile ar putea ajunge până la 300 000 de lei, plus interdicția de a desfășura anumite activități. Ministerul Justiției propune modificarea Codului penal pentru a înăspri combaterea fraudelor cu mijloace de plată fără numerar și pentru a adapta legislația la noile tipuri de escrocherii digitale.

Proiectul vizează fraudele comise prin carduri bancare, aplicații de plată, monedă electronică și alte instrumente digitale folosite pentru transferuri de bani. Autoritățile spun că actuala legislație nu mai acoperă toate metodele moderne prin care sunt sustrase date financiare sau sunt efectuate tranzacții ilegale.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea infracțiunii de „generare ilegală” a instrumentelor de plată fără numerar. Este vorba despre crearea de carduri virtuale, date bancare sau alte instrumente electronice false capabile să funcționeze în sistemele de plată. Pentru asemenea fapte sunt prevăzute amenzi între 27 500 și 52 500 de lei, muncă neremunerată între 180 și 240 de ore sau până la 5 ani de închisoare. Pentru persoanele juridice, amenzile vor varia între 100 000 și 200 000 de lei.

Vor fi sancționate și persoanele care cumpără, păstrează, transportă, distribuie sau pun la dispoziție instrumente de plată falsificate ori obținute ilegal. În aceste cazuri, pedepsele pentru persoane fizice pot ajunge la 4 ani de închisoare sau amenzi între 65 000 și 12 000 de lei, iar companiile implicate riscă amenzi între 100 000 și 200 000 de lei și interdicția de a desfășura anumite activități.

Separat, proiectul introduce explicit pedeapsa pentru furtul cardurilor bancare sau al altor instrumente de plată fără numerar. Cei găsiți vinovați riscă amenzi între 57 500 și 67 500 de lei, muncă în folosul comunității sau până la 3 ani de închisoare. În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge până la 200 000 de lei, iar în formele agravante — până la 300 000 de lei.

Ministerul Justiției propune și incriminarea producerii, vânzării sau distribuirii de programe informatice, echipamente și dispozitive create special pentru fraude bancare sau spargerea sistemelor de plată. Pentru aceste fapte sunt prevăzute amenzi între 42 500 și 67 500 de lei sau până la 5 ani de închisoare, iar companiile implicate pot fi sancționate cu amenzi între 100 000 și 200 000 de lei.

Proiectul mai prevede extinderea măsurilor speciale de investigație. Procurorii și ofițerii de urmărire penală vor putea monitoriza tranzacții financiare și efectua achiziții de control inclusiv în dosarele privind fraudele cu mijloace de plată fără numerar.