Trump pregătește un nou război comercial. Taxe de până la 12,5% pentru marile economii ale lumii

Donald Trump pregătește o nouă ofensivă comercială și propune introducerea unor taxe vamale suplimentare pentru importurile din aproximativ 60 de țări, într-o încercare de a reconstrui politica sa protecționistă după anularea unor tarife anterioare de către Curtea Supremă a SUA, relatează Bloomberg.

Potrivit propunerii, Statele Unite ar urma să aplice o taxă vamală de cel puțin 10% pentru mărfurile importate din Canada, Mexic, Uniunea Europeană, Taiwan, Regatul Unit și alte state.

În cazul unor economii majore precum China, India, Japonia, Coreea de Sud, Brazilia și Elveția, taxa propusă este de 12,5%.

Biroul Reprezentantului Comercial al SUA a explicat că diferențele de tarifare sunt legate de măsurile adoptate de statele respective împotriva importurilor de bunuri produse prin muncă forțată. Astfel, țările care au interzis sau s-au angajat să interzică asemenea produse vor fi supuse unei taxe de 10%, în timp ce statele care nu au implementat astfel de restricții vor fi taxate cu 12,5%.

Noile tarife sunt rezultatul unor investigații desfășurate în baza Secțiunii 301 a Legii Comerțului din 1974, un instrument juridic care permite Washingtonului să adopte măsuri comerciale împotriva practicilor considerate incorecte.

Bloomberg notează că aceasta reprezintă cea mai amplă inițiativă a lui Donald Trump de a restabili barierele comerciale promovate în timpul primului său mandat și ar putea avea un impact semnificativ asupra comerțului global, dacă va fi pusă în aplicare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.