Guvernul declară război taxiurilor „la negru”! Plățile vor trebui procesate prin bănci

Platformele de taxi vor fi obligate să proceseze plățile prin intermediul instituțiilor financiare licențiate din Republica Moldova, iar cele care admit în sistem automobile neînregistrate riscă suspendarea activității. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere, aprobat de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de deputații PAS Marina Morozova și Alexandr Trubca și are drept scop creșterea transparenței financiare în sectorul serviciilor de taxi.

Potrivit autorilor, procesarea plăților prin instituții financiare licențiate din Republica Moldova va permite autorităților să monitorizeze mai eficient fluxurile financiare, să identifice riscurile de evaziune fiscală și să determine corect valoarea TVA care trebuie achitată pentru serviciile de intermediere prestate de platformele digitale.

În același timp, Guvernul va elabora o procedură specială privind suspendarea și restabilirea activității platformelor electronice de management care operează pe teritoriul Republicii Moldova.

Proiectul prevede și înăsprirea sancțiunilor pentru platformele care permit prestarea serviciilor de taxi cu automobile neînregistrate în Registrul operatorilor de transport rutier (ROTR).

Astfel, dacă în decurs de 12 luni vor fi constatate cel puțin cinci cazuri de admitere în sistem a unor automobile neînregistrate în ROTR, activitatea platformei va putea fi suspendată. De asemenea, administratorii platformelor vor fi obligați să depună o declarație pe proprie răspundere prin care confirmă că utilizează exclusiv mijloace de transport înregistrate în registrul oficial.

Autorii proiectului susțin că, deși modificările legislative adoptate anterior au redus numărul încălcărilor, fenomenul utilizării automobilelor neînregistrate continuă să fie prezent într-o măsură semnificativă și necesită măsuri suplimentare de descurajare.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Parlament în prima lectură. Dacă va fi adoptat, noile prevederi vor intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxi #bani #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.