Reacția Guvernului la soluțiile de aprovizionare cu gaz a regiunii transnistrene: Scenarii false și șantaj energetic

Guvernul Republicii Moldova dezminte informațiile vehiculate în spațiul public privind noi soluții de aprovizionare cu gaze naturale pentru regiunea transnistreană, precizând că nu a fost informat despre inițiative suplimentare față de cele deja prezentate.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că autoritățile moldovenești, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), au solicitat oficial Ambasadei Federației Ruse la Chișinău să comunice care sunt companiile ce ar urma să participe la o eventuală reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană. Până în prezent, Guvernul nu a primit niciun răspuns.

„Vom verifica toate entitățile implicate în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu normele internaționale, imediat ce vom avea aceste informații,” a subliniat Vodă.

Potrivit autorităților de la Chișinău, Rusia este direct responsabilă pentru situația actuală din regiunea transnistreană, menținând artificial criza energetică și umanitară.

„Federația Rusă și regimul de la Tiraspol inundă spațiul informațional cu scenarii false despre intermediari, fără a livra gaze sau a face rezervări pe conductele existente. Soluția este simplă și poate fi aplicată chiar azi: Gazprom să livreze gazele naturale către Moldovagaz, conform contractului,” a afirmat Daniel Vodă.

În lipsa acestor livrări, locuitorii regiunii transnistrene continuă să sufere din cauza lipsei de căldură și a întreruperilor frecvente de energie electrică.

Guvernul moldovean a reiterat disponibilitatea de a asigura livrări legale de gaze naturale către regiunea transnistreană. O soluție viabilă ar fi achiziționarea gazelor de către Moldovagaz de pe bursa din Republica Moldova, cu condiția ca întreprinderea Tiraspoltransgaz să plătească pentru acestea.

„Din prima zi a șantajului energetic rusesc, Chișinăul continuă să propună soluții și să ofere ajutor. Rusia, însă, alege să țină ostatici locuitorii din stânga Nistrului, provocând o criză umanitară cu scopul de a destabiliza Republica Moldova,” a concluzionat Vodă.

Gazul destinat regiunii separatiste Transnistria va fi, cel mai probabil, livrat prin intermediul conductei „TurkStream”. Conform informațiilor publicate de „Kommersant”, compania cipriotă Ozbor Enterprises a rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport de 3,1 milioane metri cubi pe zi prin acest gazoduct, livrările fiind programate să înceapă la 1 februarie

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#voda #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.