Reacția Guvernului la soluțiile de aprovizionare cu gaz a regiunii transnistrene: Scenarii false și șantaj energetic

Guvernul Republicii Moldova dezminte informațiile vehiculate în spațiul public privind noi soluții de aprovizionare cu gaze naturale pentru regiunea transnistreană, precizând că nu a fost informat despre inițiative suplimentare față de cele deja prezentate.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că autoritățile moldovenești, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), au solicitat oficial Ambasadei Federației Ruse la Chișinău să comunice care sunt companiile ce ar urma să participe la o eventuală reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană. Până în prezent, Guvernul nu a primit niciun răspuns.

„Vom verifica toate entitățile implicate în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu normele internaționale, imediat ce vom avea aceste informații,” a subliniat Vodă.

Potrivit autorităților de la Chișinău, Rusia este direct responsabilă pentru situația actuală din regiunea transnistreană, menținând artificial criza energetică și umanitară.

„Federația Rusă și regimul de la Tiraspol inundă spațiul informațional cu scenarii false despre intermediari, fără a livra gaze sau a face rezervări pe conductele existente. Soluția este simplă și poate fi aplicată chiar azi: Gazprom să livreze gazele naturale către Moldovagaz, conform contractului,” a afirmat Daniel Vodă.

În lipsa acestor livrări, locuitorii regiunii transnistrene continuă să sufere din cauza lipsei de căldură și a întreruperilor frecvente de energie electrică.

Guvernul moldovean a reiterat disponibilitatea de a asigura livrări legale de gaze naturale către regiunea transnistreană. O soluție viabilă ar fi achiziționarea gazelor de către Moldovagaz de pe bursa din Republica Moldova, cu condiția ca întreprinderea Tiraspoltransgaz să plătească pentru acestea.

„Din prima zi a șantajului energetic rusesc, Chișinăul continuă să propună soluții și să ofere ajutor. Rusia, însă, alege să țină ostatici locuitorii din stânga Nistrului, provocând o criză umanitară cu scopul de a destabiliza Republica Moldova,” a concluzionat Vodă.

Gazul destinat regiunii separatiste Transnistria va fi, cel mai probabil, livrat prin intermediul conductei „TurkStream”. Conform informațiilor publicate de „Kommersant”, compania cipriotă Ozbor Enterprises a rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport de 3,1 milioane metri cubi pe zi prin acest gazoduct, livrările fiind programate să înceapă la 1 februarie

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#voda #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.