Rechinii de la microfinanțare au dat lovitura! Profituri uriașe în anul 2021. Cine controlează piața

În 2021, profitul net al companiilor de creditare nebancară din Moldova a fost de 930 milioane de lei, dublându-se față de 2020, potrivit datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Microinvest a înregistrat un profit de 191,39 milioane de lei, iar Easy Credit un profit de 185,01 milioane de lei, ceea ce a reprezentat 40,5% din profitul net total al companiilor de microfinanțare. Profiturile ambelor companii au crescut – cu 69% și, respectiv, cu 27,7% față de anul 2020.

În același timp, 40 de organizații financiare nebancare au înregistrat pierderi. Cele mai mari pierderi a contabilizat Mega Credit – 14,2 milioane de lei și Credite 2 All – peste 13 milioane de lei.

Activele totale ale companiilor de creditare nebancare din Republica Moldova la sfârșitul lunii decembrie 2021 au însumat 12,3 miliarde de lei, cu 16,2% mai mult față de sfârșitul anului 2020 (10 miliarde 597,7 milioane de lei).

Primele 5 companii în funcție de active sunt: Microinvest – 3 miliarde 437,6 milioane lei, Easy Credit – 1 miliard de lei, Iute Credit – 824,6 milioane lei, BT Leasing – 645,07 milioane lei, Express Leasing&Microcredit – 514,8 milioane lei. Aceste 5 companii reprezentau aproximativ 53% din activele de pe piața CCN.

În 2021, capitalul propriu al CCN-urilor active a crescut cu 12,7% față de anul precedent și a constituit 4,3 miliarde de lei. În fruntea clasamentului sunt Microinvest – 626,7 milioane de lei, Easy Credit – 692,6 milioane de lei, Iute Credit – 313,4 milioane de lei, Express Leasing&Microcredit – 226,01 milioane de lei și Prime Capital – 218,7 milioane de lei. Respectivele companii au reprezentat anul trecut 48,1% din capitalul social al organizațiilor de finanțare nebancară.

Anul trecut, companiile de microfinanțare, inclusiv companiile de leasing, au acordat credite în valoare de 11,3 miliarde de lei (+18% față de anul precedent), dintre care 3 miliarde 034,68 milioane de lei (circa 26,7%) au fost acordate de Microinvest. În top 5 companii sunt Easy Credit cu finanțări de 1,1 miliarde de lei, Iute Credit – 819 milioane de lei, BT Leasing – 607,27 milioane de lei și Sebo Credit cu credite acordate în sumă de 509,18 milioane de lei).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.