Rechinii de la microfinanțare au dat lovitura! Profituri uriașe în anul 2021. Cine controlează piața

În 2021, profitul net al companiilor de creditare nebancară din Moldova a fost de 930 milioane de lei, dublându-se față de 2020, potrivit datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Microinvest a înregistrat un profit de 191,39 milioane de lei, iar Easy Credit un profit de 185,01 milioane de lei, ceea ce a reprezentat 40,5% din profitul net total al companiilor de microfinanțare. Profiturile ambelor companii au crescut – cu 69% și, respectiv, cu 27,7% față de anul 2020.

În același timp, 40 de organizații financiare nebancare au înregistrat pierderi. Cele mai mari pierderi a contabilizat Mega Credit – 14,2 milioane de lei și Credite 2 All – peste 13 milioane de lei.

Activele totale ale companiilor de creditare nebancare din Republica Moldova la sfârșitul lunii decembrie 2021 au însumat 12,3 miliarde de lei, cu 16,2% mai mult față de sfârșitul anului 2020 (10 miliarde 597,7 milioane de lei).

Primele 5 companii în funcție de active sunt: Microinvest – 3 miliarde 437,6 milioane lei, Easy Credit – 1 miliard de lei, Iute Credit – 824,6 milioane lei, BT Leasing – 645,07 milioane lei, Express Leasing&Microcredit – 514,8 milioane lei. Aceste 5 companii reprezentau aproximativ 53% din activele de pe piața CCN.

În 2021, capitalul propriu al CCN-urilor active a crescut cu 12,7% față de anul precedent și a constituit 4,3 miliarde de lei. În fruntea clasamentului sunt Microinvest – 626,7 milioane de lei, Easy Credit – 692,6 milioane de lei, Iute Credit – 313,4 milioane de lei, Express Leasing&Microcredit – 226,01 milioane de lei și Prime Capital – 218,7 milioane de lei. Respectivele companii au reprezentat anul trecut 48,1% din capitalul social al organizațiilor de finanțare nebancară.

Anul trecut, companiile de microfinanțare, inclusiv companiile de leasing, au acordat credite în valoare de 11,3 miliarde de lei (+18% față de anul precedent), dintre care 3 miliarde 034,68 milioane de lei (circa 26,7%) au fost acordate de Microinvest. În top 5 companii sunt Easy Credit cu finanțări de 1,1 miliarde de lei, Iute Credit – 819 milioane de lei, BT Leasing – 607,27 milioane de lei și Sebo Credit cu credite acordate în sumă de 509,18 milioane de lei).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.