Record la exportul de făină! Cine sunt liderii care livrează cele mai mari cantități în străinătate

Exportul de făină în 2024 rămâne constant ridicat, la nivelul anului 2023. Înasă se atestă o dinamică foarte interesantă – creșterea exportului de făină are loc în condițiile unui import constant, ceea ce îmbunătățește balanța comercială negativă a făinii în termeni reali de la negativ la pozitiv, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

De exemplu, în 2020 au fost importate cu 28 mii tone mai multă făină decât a fost exportată, iar deja în prima jumătate a anului 2024 s-a exportat cu 654 tone mai mult decât s-a importat.

Liderii în exportul de făină în prima jumătate a anului 2024 au fost: S.C. „OLEINEAC” S.R.L. – cu un volum de export de 5,4 mii tone. „GHENVEN-SERVICE” SRL se află pe locul al doilea, cu un volum de export de 2,74 mii tone. Locul trei este ocupat de compania S.R.L „GRANDO INVEST GROUP” cu un volum de export de 2,74 mii tone, aceasta companie consolidându-și pozițiile în exportul de făină în ultimii ani.

Deoarece acesta este doar prima jumătate a anului, tabloul liderilor exportatorilor poate suferi modificări până la sfârșitul anului.

Creșterea exportului indică faptul că producătorii de făină îmbunătățesc calitatea produselor lor atât pentru export, cât și pentru consumul intern. Dacă tendința se menține, se poate spune că o parte din grâul cultivat în Moldova va fi exportat sub forma unui produs cu valoare adăugată – făina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #molda #lideri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.