Record. Tesla lui Elon Musk a livrat 1 milion de mașini în 2021

Producătorul de autovehicule electrice Tesla (simbol bursier TSLA) a raportat un număr record de 308.600 de livrări în al patrulea trimestru din 2021, fiind pentru al şaselea trimestru consecutiv când cel mai mare producător auto din lume a anunţat livrări record.

Spre comparaţie, estimările analiştilor indicau 263.026 livrări de maşini electrice, scrie Reuters, citat de Ziarul Financiar.

Livrările din octombrie-decembrie 2021 au fost cu aproximativ 70% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi cu circa 30% mai mari decât livările record din trimestrul precedent, respectiv iunie-septembrie 2021.

Potrivit JATO Dynamics, Tesla Model 3 a fost cea mai vândută maşină electrică în Europa în 2021 (125.000 de unităţi), urmată fiind de Volkswagen ID.3 (70.000) şi Renault Zoe (65.000).

Muncă excelentă a echipei Tesla din întreaga lume”, a scris CEO-ul Elon Musk pe Twitter.

Tesla şi-a intensificat producţia în China desi concurenţa pe plan national a crescut, iar presiunile de reglementare s-au înteţit în urma plângerilor consumatorilor cu privire la siguranţa produselor. Compania livrează modele produse în China în Europa şi în unele ţări asiatice.

În total, în 2021 producătorul auto şi-a sporit livările cu 87% faţă de 2020, până la 936.172 de vehicule livrate.

Anul trecut în octombrie, Musk a declarat că Tesla va fi capabilă să menţină o rată anuală de creştere de peste 50% pentru “destul de mult timp”.

Analiştii de la Credit Suisse se aşteaptă ca în 2022 compania să-şi majoreze livrările la 1,3 milioane de maşini.

Tesla a depăşit trilion de dolari capitalizare în luna octombrie 2021, după ce compania de închirieri auto Hertz a anunţat că a comandat 100.000 de vehicule, iar cotaţia acţiunilor a scăzut după ce CEO-ul a anunţat într-o postare pe Twitter că intenţionează şă îşi vândă 10% din participaţia la Tesla.

#livări #mașini #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.