Reforma achizițiilor publice, votată doar pe jumătate. Transparență europeană… peste doi ani

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege care va alinia sistemul național de achiziții publice la standardele Uniunii Europene. Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, transpune parțial prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului, având drept obiectiv creșterea transparenței, eficienței și corectitudinii în utilizarea banilor publici.

Proiectul introduce praguri valorice diferențiate pentru atribuirea contractelor, o modificare considerată esențială pentru fluidizarea procedurilor administrative. Pentru lucrări și servicii sociale, pragul stabilit este de 1 milion de lei, iar pentru bunuri și alte servicii – 600 000 de lei. Autorii susțin că aceste praguri vor permite proceduri mai clare, reducerea birocrației și evitarea blocajelor administrative.

Noile prevederi urmăresc și eliminarea cerințelor disproporționate care limitează accesul operatorilor economici, în special al IMM-urilor, la procedurile de achiziții publice. Totodată, legea va introduce obligații consolidate de publicare și raportare a informațiilor privind achizițiile, astfel încât toate procedurile și rezultatele să fie vizibile, accesibile și ușor de verificat.

Proiectul urmează să fie examinat în a doua lectură, iar autorii propun ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Contractele de achiziții aflate în derulare la acel moment vor fi finalizate în baza legislației în vigoare la data inițierii lor, evitându-se astfel blocaje sau conflicte de procedură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.