Reforma achizițiilor publice, votată doar pe jumătate. Transparență europeană… peste doi ani

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege care va alinia sistemul național de achiziții publice la standardele Uniunii Europene. Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, transpune parțial prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului, având drept obiectiv creșterea transparenței, eficienței și corectitudinii în utilizarea banilor publici.

Proiectul introduce praguri valorice diferențiate pentru atribuirea contractelor, o modificare considerată esențială pentru fluidizarea procedurilor administrative. Pentru lucrări și servicii sociale, pragul stabilit este de 1 milion de lei, iar pentru bunuri și alte servicii – 600 000 de lei. Autorii susțin că aceste praguri vor permite proceduri mai clare, reducerea birocrației și evitarea blocajelor administrative.

Noile prevederi urmăresc și eliminarea cerințelor disproporționate care limitează accesul operatorilor economici, în special al IMM-urilor, la procedurile de achiziții publice. Totodată, legea va introduce obligații consolidate de publicare și raportare a informațiilor privind achizițiile, astfel încât toate procedurile și rezultatele să fie vizibile, accesibile și ușor de verificat.

Proiectul urmează să fie examinat în a doua lectură, iar autorii propun ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Contractele de achiziții aflate în derulare la acel moment vor fi finalizate în baza legislației în vigoare la data inițierii lor, evitându-se astfel blocaje sau conflicte de procedură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.