Relația Macron-Putin s-a rupt definitiv. Peskov: „Franța este un stat neprietenos faţă de ţara noastră”

06 Aug. 2022, 04:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 04:50 // Actual //  bani.md

Kremlinul continuă să extindă lista țărilor „neprietenoase” care fac obiectul contramăsurilor de la Moscova. Președintele Vladimir Putin și președintele Emmanuel Macron nu au mai vorbit la telefon de două luni, deoarece Franța este o țară „neprietenoasă”, iar discuțiile nu sunt „necesare” în acest moment, a declarat Kremlinul.

Președinții Vladimir Putin şi Emmanuel Macron nu au mai avut nicio convorbire telefonică de două luni pentru că Franţa este o ţară „neprietenoasă”, a declarat vineri Kremlinul.

„Ei bine, mai întâi Franţa este un stat neprietenos în ceea priveşte acțiunile pe care le întreprinde faţă de ţara noastră”, a declarat presei Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări privind absența discuțiilor telefonice recente între cei doi lideri, care au discutat în mai multe rânduri la începutul anului.

„Ei nu se sună pentru că estimează că nu a venit momentul şi că în prezent pur şi simplu nu este necesar. Dacă vor simţi că este necesar, ne pot suna imediat”, a afirmat Dmitri Peskov.

Ultima discuție au avut-o în data de 28 mai

Ultima discuţie oficială între Putin şi Emmanuel Macron datează din 28 mai, când cei doi lideri au discutat telefonic, împreună cu cancelarul german Olaf Scholz, despre soarta soldaţilor ucraineni luaţi prizonieri de armata rusă.

Anterior, Macron a avut discuţii telefonice cu Putin la începutul lui mai, la începutul lui martie şi în cinci rânduri în februarie, în plină perioadă de amplificare a tensiunilor până la ofensiva Kremlinului în Ucraina, pe 24 februarie. Ei s-au deplasat în persoană la Moscova pe 7 februarie pentru a se întâlni cu Putin.

Aceste contacte numeroase i-au adus critici preşedintelui francez, unii reproşându-i că a avut discuţii regulate cu liderul de Kremlin fără a reuşi să-l împiedice să lanseze o ofensivă rusă împotriva Ucrainei.

Lista țărilor neprietenoase faţă de Rusia

Rusia califică drept neprietenoase ţările care au adoptat sancţiuni împotriva ei după ce a invadat Ucraina. Din acest motiv, Kremlinul extinde constant lista țărilor „neprietenoase”, supuse contramăsurilor de la Moscova.

Printre acestea se numără Statele Unite, Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia, Taiwan și toate țările membre ale Uniunii Europene, informează newsbulletin247.com.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.