Relația Macron-Putin s-a rupt definitiv. Peskov: „Franța este un stat neprietenos faţă de ţara noastră”

Kremlinul continuă să extindă lista țărilor „neprietenoase” care fac obiectul contramăsurilor de la Moscova. Președintele Vladimir Putin și președintele Emmanuel Macron nu au mai vorbit la telefon de două luni, deoarece Franța este o țară „neprietenoasă”, iar discuțiile nu sunt „necesare” în acest moment, a declarat Kremlinul.

Președinții Vladimir Putin şi Emmanuel Macron nu au mai avut nicio convorbire telefonică de două luni pentru că Franţa este o ţară „neprietenoasă”, a declarat vineri Kremlinul.

„Ei bine, mai întâi Franţa este un stat neprietenos în ceea priveşte acțiunile pe care le întreprinde faţă de ţara noastră”, a declarat presei Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări privind absența discuțiilor telefonice recente între cei doi lideri, care au discutat în mai multe rânduri la începutul anului.

„Ei nu se sună pentru că estimează că nu a venit momentul şi că în prezent pur şi simplu nu este necesar. Dacă vor simţi că este necesar, ne pot suna imediat”, a afirmat Dmitri Peskov.

Ultima discuție au avut-o în data de 28 mai

Ultima discuţie oficială între Putin şi Emmanuel Macron datează din 28 mai, când cei doi lideri au discutat telefonic, împreună cu cancelarul german Olaf Scholz, despre soarta soldaţilor ucraineni luaţi prizonieri de armata rusă.

Anterior, Macron a avut discuţii telefonice cu Putin la începutul lui mai, la începutul lui martie şi în cinci rânduri în februarie, în plină perioadă de amplificare a tensiunilor până la ofensiva Kremlinului în Ucraina, pe 24 februarie. Ei s-au deplasat în persoană la Moscova pe 7 februarie pentru a se întâlni cu Putin.

Aceste contacte numeroase i-au adus critici preşedintelui francez, unii reproşându-i că a avut discuţii regulate cu liderul de Kremlin fără a reuşi să-l împiedice să lanseze o ofensivă rusă împotriva Ucrainei.

Lista țărilor neprietenoase faţă de Rusia

Rusia califică drept neprietenoase ţările care au adoptat sancţiuni împotriva ei după ce a invadat Ucraina. Din acest motiv, Kremlinul extinde constant lista țărilor „neprietenoase”, supuse contramăsurilor de la Moscova.

Printre acestea se numără Statele Unite, Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia, Taiwan și toate țările membre ale Uniunii Europene, informează newsbulletin247.com.

#Macron #relatii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.