Remitențele scad, dar moldovenii vând mai mulți dolari și euro la casele de schimb

Transferurile de bani în Republica Moldova au înregistrat o scădere în luna iulie a anului 2023, dar moldovenii par să compenseze această tendință printr-o creștere a ofertei de valută în țară. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, volumul transferurilor de bani în Republica Moldova în luna iulie a acestui an a fost de 137,8 milioane USD, înregistrând o scădere de 7,7% față de luna iunie și o diminuare de aproape 20% în comparație cu iulie anul trecut.

Cu toate acestea, datele arată că volumul transferurilor de bani pentru primele șapte luni ale anului 2023 este comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului 2022, ajungând la 971,7 milioane USD în 2023 și 967,5 milioane USD în 2022.

Interesant este că, în ciuda scăderii transferurilor de bani, moldovenii vând mai multă valută la casele de schimb. Conform datelor BNM, în luna iulie, vânzările de valută au însumat 373,3 milioane de dolari, înregistrând o creștere de 3% față de luna precedentă și de 13,3% față de aceeași lună din anul anterior.

Această tendință poate indica faptul că moldovenii care lucrează în străinătate continuă să trimită bani în țară, inclusiv prin canale neoficiale cum ar fi intermediarii sau persoanele apropiate. Acest lucru poate contribui la o creștere a ofertei de valută în Moldova, chiar în contextul scăderii volumului de transferuri formale.

De asemenea, este de remarcat că, în primele șapte luni ale anului 2023, oferta netă de valută străină de la persoanele fizice în Moldova a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 1,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintă o creștere cu 54% față de aceeași perioadă din 2022. Această evoluție poate avea implicații asupra pieței valutare și a economiei în general.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.