Epoca de aur a economisirii s-a încheiat! Depozitele moldovenilor din bănci s-au redus cu 5,4% în doar o lună

În luna iulie 2023, piața depozitelor bancare a înregistrat anumite schimbări, potrivit datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Depozitele noi atrase la termen s-au diminuat cu 5,4% față de luna iunie 2023, ajungând la suma de 3,2 miliarde de lei.

Depozitele atrase în moneda națională au continuat să ocupe o parte semnificativă, reprezentând 65,2% din totalul depozitelor atrase în luna iulie. Cu toate acestea, această categorie de depozite a înregistrat o scădere de 3,9% față de luna precedentă.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională a scăzut cu 1,21 puncte procentuale, ajungând la 5,08%, în timp ce rata medie pentru depozitele în valută a scăzut ușor cu doar 0,05 puncte procentuale, atingând 2,54%.

Din perspectiva termenelor de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au constituit cea mai mare pondere, reprezentând 43,7% din totalul depozitelor la termen. Depozitele atrase de la persoanele fizice au reprezentat 37,5% din total.

Depozitele persoanelor fizice au scăzut cu 5,8% în comparație cu luna precedentă, ajungând la 2,5 miliarde de lei. Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice a scăzut cu 1,40 puncte procentuale, ajungând la 5,25%, iar rata medie pentru depozitele în valută a scăzut cu 0,20 puncte procentuale, ajungând la 2,62%.

În iulie 2023, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice s-au majorat cu 6,2%, ajungând la 446,6 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora au scăzut cu 21,8%, ajungând la 185,2 milioane lei. Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice a scăzut cu 0,31 puncte procentuale, ajungând la 4,47%, în timp ce rata medie pentru depozitele în valută s-a majorat cu 0,47 puncte procentuale, ajungând la 2,13%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #economii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.