O alianță vrea să domine lumea: Forța globală care a depășit grupul G7 condus de SUA

Cu 50 de ani în urmă, Marea Britanie, Germania de Vest, Franța și Statele Unite au înființat Grupul G7, care a devenit un pilon al economiei mondiale. Însă în 2023, China caută să transforme organizația BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) într-un rival global al G7, având în vedere că BRICS a depășit financiar alianța liderată de SUA.

Cu un summit planificat între 22 și 24 august 2023 la Johannesburg, BRICS caută să-și extindă influența. Însă liderul rus, Vladimir Putin, nu va participa personal la acest summit, iar acest lucru i-ar scuti pe organizatorii din Africa de Sud de o posibilă dilemă juridică, dat fiind că liderul rus este pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională pentru războiul din Ucraina.

BRICS a câștigat teren în ultimii ani, depășind G7 din punct de vedere al forței financiare. Summitul BRICS se desfășoară într-un context în care mai multe țări au exprimat interesul de a se alătura blocului BRICS, iar Africa de Sud a invitat peste 60 de șefi de stat și de guvern să participe.

Cu toate acestea, tensiunile cresc între China și India cu privire la extinderea BRICS și la rolul acestuia în politica globală. Există dezbatere cu privire la dacă BRICS ar trebui să fie un club nealiniat pentru interesele economice ale țărilor în curs de dezvoltare sau o forță politică care să provoace în mod deschis Occidentul.

Extinderea BRICS este privită cu atenție de comunitatea internațională, iar posibila adăugare a țărilor precum Iran, Belarus și Venezuela este percepută ca o mișcare de aliniere cu Rusia și China.

Summitul BRICS din acest an poate să devină o platformă crucială pentru definirea criteriilor de admitere a noilor membri și pentru conturarea unei strategii care să contribuie la creșterea influenței economice și politice a acestui bloc.

BRICS deține 56 de trilioane de dolari

Președintele Vladimir Putin nu se va alătura altor lideri BRRICS la Johannesburg. Acest lucru va scuti Pretoria de a-și îndeplini obligația legală de a-l aresta pe liderul rus după ce Curtea Penală Internațională l-a pus sub acuzare pentru războiul din Ucraina.

Probabil că Putin va participa doar printr-o alocuțiune video, el vorbind cu președintele iranian Ebrahim Raisi pe 17 august despre cererea Teheranului de a se alătura BRICS, potrivit Kremlinului.

Xi Jinping va călători luni la Johannesburg pentru summit și alte discuții cu liderii africani, a declarat Ministerul de Externe al Chinei, marcând o călătorie rară în străinătate pentru președintele chinez în acest an. Singura altă călătorie internațională a lui Xi până acum în 2023 a fost în Rusia în martie.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, s-a exprimat recent în favoarea deschiderii aderării BRICS pentru vecinii Argentina și Venezuela, precum și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Un înalt diplomat din Brazilia a spus că dorește să se stabilească condiții clare ca bază pentru orice extindere. Una ar putea fi o cerință ca participanții să se alăture New Development Bank, creditorul din Shanghai fondat de BRICS. Arabia Saudită este în discuții pentru a deveni al nouălea membru al băncii multilaterale.

„Este important ca criteriile să fie definite pentru intrarea acestor noi membri”, a spus diplomatul. Era puțin probabil ca toate cele 23 de țări să se alăture în același timp, dar „trebuie să știe de ce a fost luată decizia [și] astfel încât, dacă vor avea loc extinderi viitoare, candidații să cunoască problemele prioritare”.

Oficialii care conduc discuțiile înainte de summit au spus că criteriile pentru admiterea de noi membri vor trebui să aibă acordul liderilor BRICS. Ei au adăugat că o monedă comună nu este pe ordinea de zi, în ciuda resentimentelor tot mai mari față de dominația dolarului american în rândul membrilor.

Dacă în anul 1992, BRICS deținea doar 16,45% din PIB-ul mondial, iar G7 avea 45,80%, în anul 2022 ierarhia s-a răsturnat, iar BRICS a ajuns la 31,67%, pe când G7 a scăzut la 30,31%. În 2023, prognoza arată că BRICS va urca la 32,33% (56 de trilioane de dolari), iar G7 va coborî la 29,63% (52 de trilioane de dolari), conform Visual Capitalist.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #G7 #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.