O alianță vrea să domine lumea: Forța globală care a depășit grupul G7 condus de SUA

Cu 50 de ani în urmă, Marea Britanie, Germania de Vest, Franța și Statele Unite au înființat Grupul G7, care a devenit un pilon al economiei mondiale. Însă în 2023, China caută să transforme organizația BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) într-un rival global al G7, având în vedere că BRICS a depășit financiar alianța liderată de SUA.

Cu un summit planificat între 22 și 24 august 2023 la Johannesburg, BRICS caută să-și extindă influența. Însă liderul rus, Vladimir Putin, nu va participa personal la acest summit, iar acest lucru i-ar scuti pe organizatorii din Africa de Sud de o posibilă dilemă juridică, dat fiind că liderul rus este pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională pentru războiul din Ucraina.

BRICS a câștigat teren în ultimii ani, depășind G7 din punct de vedere al forței financiare. Summitul BRICS se desfășoară într-un context în care mai multe țări au exprimat interesul de a se alătura blocului BRICS, iar Africa de Sud a invitat peste 60 de șefi de stat și de guvern să participe.

Cu toate acestea, tensiunile cresc între China și India cu privire la extinderea BRICS și la rolul acestuia în politica globală. Există dezbatere cu privire la dacă BRICS ar trebui să fie un club nealiniat pentru interesele economice ale țărilor în curs de dezvoltare sau o forță politică care să provoace în mod deschis Occidentul.

Extinderea BRICS este privită cu atenție de comunitatea internațională, iar posibila adăugare a țărilor precum Iran, Belarus și Venezuela este percepută ca o mișcare de aliniere cu Rusia și China.

Summitul BRICS din acest an poate să devină o platformă crucială pentru definirea criteriilor de admitere a noilor membri și pentru conturarea unei strategii care să contribuie la creșterea influenței economice și politice a acestui bloc.

BRICS deține 56 de trilioane de dolari

Președintele Vladimir Putin nu se va alătura altor lideri BRRICS la Johannesburg. Acest lucru va scuti Pretoria de a-și îndeplini obligația legală de a-l aresta pe liderul rus după ce Curtea Penală Internațională l-a pus sub acuzare pentru războiul din Ucraina.

Probabil că Putin va participa doar printr-o alocuțiune video, el vorbind cu președintele iranian Ebrahim Raisi pe 17 august despre cererea Teheranului de a se alătura BRICS, potrivit Kremlinului.

Xi Jinping va călători luni la Johannesburg pentru summit și alte discuții cu liderii africani, a declarat Ministerul de Externe al Chinei, marcând o călătorie rară în străinătate pentru președintele chinez în acest an. Singura altă călătorie internațională a lui Xi până acum în 2023 a fost în Rusia în martie.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, s-a exprimat recent în favoarea deschiderii aderării BRICS pentru vecinii Argentina și Venezuela, precum și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Un înalt diplomat din Brazilia a spus că dorește să se stabilească condiții clare ca bază pentru orice extindere. Una ar putea fi o cerință ca participanții să se alăture New Development Bank, creditorul din Shanghai fondat de BRICS. Arabia Saudită este în discuții pentru a deveni al nouălea membru al băncii multilaterale.

„Este important ca criteriile să fie definite pentru intrarea acestor noi membri”, a spus diplomatul. Era puțin probabil ca toate cele 23 de țări să se alăture în același timp, dar „trebuie să știe de ce a fost luată decizia [și] astfel încât, dacă vor avea loc extinderi viitoare, candidații să cunoască problemele prioritare”.

Oficialii care conduc discuțiile înainte de summit au spus că criteriile pentru admiterea de noi membri vor trebui să aibă acordul liderilor BRICS. Ei au adăugat că o monedă comună nu este pe ordinea de zi, în ciuda resentimentelor tot mai mari față de dominația dolarului american în rândul membrilor.

Dacă în anul 1992, BRICS deținea doar 16,45% din PIB-ul mondial, iar G7 avea 45,80%, în anul 2022 ierarhia s-a răsturnat, iar BRICS a ajuns la 31,67%, pe când G7 a scăzut la 30,31%. În 2023, prognoza arată că BRICS va urca la 32,33% (56 de trilioane de dolari), iar G7 va coborî la 29,63% (52 de trilioane de dolari), conform Visual Capitalist.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #G7 #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.