Republica Moldova a ajuns pe locul doi în Europa cu cea mai mare dobândă de referință

13 Iul. 2022, 14:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2022, 14:22 // Actual //  bani.md

Cea mai mare dobândă de referință din Europa aparține Ucrainei (25%), urmată de Moldova (18,5%), Turcia (14%), Belarus (12%) și Rusia (9,5%), arată o analiză eToro.

Înaintea Republicii Moldova se află Polonia (6,5%), Cehia (7%) și Ungaria (7,75%). Cu excepția Islandei, acesta este și top 5 al țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate. La vecini, în România, rata de referință este de 4,75%.

Polonia a majorat săptămâna trecută rata dobânzii cu doar 0,5%, mai puțin decât așteptările pieței, care erau de 0,75%, deși are în continuare o inflație în creștere, care în luna iunie s-a ridicat la 15,6%. Rata reală a dobânzii – care se calculează prin scăderea ratei inflației din rata dobânzii – este la -9,1%, mai mică decât cea din România, care este de -9,74%.

Dacă lăsăm la o parte Ucraina, Ungaria are cea mai mică rată reală a dobânzii din Europa, de doar -2,95%. În ciuda acestui fapt și a unei mișcări foarte agresive a Băncii Centrale, care a majorat ratele la depozitele pe o săptămână cu 2%, până la 9,75%, foarte aproape de rata inflației de 10,7%, forintul și-a continuat devalorizarea față de dolarul american. Acesta a ajuns la aproape 25% de la începutul anului în raport cu dolarul american și la aproape 12% față de euro.

Fed-ul american a publicat minutele ședințelor sale care indică și mai multe majorări viitoare în încercarea de a împiedica inflația să se agraveze. Factorii de decizie au majorat ratele dobânzilor cu 0,75% luna trecută și au susținut majorarea acestora la următoarea ședință din iulie, fie cu 0,50%, fie cu 0,75%, potrivit minutelor.

Acest lucru arată că membrii Fed au recunoscut că întărirea politicii ar putea încetini ritmul de creștere economică pentru o perioadă, dar au considerat că revenirea inflației la 2% este esențială pentru a atinge nivelul maxim de ocupare a forței de muncă în mod susținut. Cele mai recente mișcări ale băncilor centrale europene arată aceeași filosofie. Investitorii privesc spre BCE pentru a vedea dacă va urma exemplul Fed.

Dolarul american a continuat să se aprecieze în raport cu euro și cu alte monede europene, inclusiv față de leu, iar unele rapoarte indică faptul că se va ajunge la paritate. Această poziție a Fed, care este gata să tranzacționeze creșterea economică în schimbul reducerii inflației, este considerată de piețe mai puțin periculoasă decât riscul cu care se confruntă Europa ca Rusia să întrerupă livrările de gaze naturale. Strategul global privind piețele monetare, Kit Juckes, consideră că, deși dependența energetică a Europei de Rusia este în scădere, aceasta scădere nu este suficient de rapidă pentru a evita recesiunea dacă gazoductul se închide. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, am putea asista la o nouă depreciere de 10% a monedei euro în raport cu dolarul, ceea ce va aduce monedele la paritate pentru prima dată din 2002 încoace.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.