Republica Moldova devine grânarul Europei! Fermierii au exportat cereale în sumă de 370 milioane de dolari

Urmare a recoltei bogate de cereale din anul 2021, Republica a reușit să aibă exporturi fabuloase de cereale. Livrările au constituit 370 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Exporturile de cereale au fost de 11,67% din totalul livrărilor de mărfuri și produse și 2,69% din PIB. Republica Moldova se află pe locul șapte în topul țărilor exportatoare din totalul de 13.

Potrivit datelor instituției financiare, la nivel național, cel mai mare exportator de cereale din regiune a fost Ucraina, cu exporturi de 11,8 miliarde USD în 2021, urmată de Rusia (exporturi de 9,2 miliarde USD). Printre exportatorii mijlocii din regiune s-au numărat România (exporturile de 4,3 miliarde USD), Bulgaria (2 miliarde USD) și Serbia (0,9 miliarde USD). S-au remarcat și alte trei țări – Turcia, Moldova și Grecia – cu vânzări externe de cereale între 0,3 miliarde USD și 0,5 miliarde USD în 2021. Restul țărilor – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat exporturi marginale de cereale ca fiind locale producția este destinată în principal pieței interne.

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din clasament. Un exemplu remarcabil este Ucraina. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din totalul exporturilor Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării în 2021. Moldova a urmat exemplul, cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor.

S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

În ceea ce privește contribuția economică a producției de cereale, măsurată prin excedentul comercial al sectorului în raport cu PIB, Ucraina se evidențiază clar, cu o rată de 5,9% în 2021. Moldova și Bulgaria se bazează, de asemenea, puternic pe cereale excedent comercial de cereale pentru generarea de valută, deoarece excedentul lor comercial a atins 2,5%, respectiv 2,4% din PIB, în 2021.

Ucraina a fost țara OCEMN cu cel mai mare exces producția de cereale, cu un raport de dependență de import de -241,9%, adică exporturile sale nete au depășit de 2,4 ori intern cerere. Bulgaria s-a clasat pe locul al doilea, cu exporturile nete de cereale depășind de 1,6 ori cererea internă. Acestea doua țările au fost urmate la mare distanță de exportatorii neți de cereale rămași din regiune – Rusia, Serbia, Moldova și România.

În ceea ce privește anul 2022, fermierii moldoveni au fost grav afectați de secetă. Producția agricolă a înregistrat cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021.

Datele Biroului Național de Statistă relevă că recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.