Republica Moldova, pe datorie. Moldovenii sfidează criza. O parte sunt în culmea disperării

În primele patru luni ale anului 2022, moldovenii au luat credite de la bănci și instituții nebancare în sumă de aproape 1,3 miliarde de lei. Astfel, volumul creditelor a ajuns la 33 de miliarde de lei. În 2021 acesta a fost de 31,7 miliarde de lei, iar în 2020 – de 23,1 miliarde de lei, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Analistul economic estimează că astăzi, datoria totală a persoanelor fizice, din toate sursele de împrumut, oficiale și neoficiale, se ridică la 41,7 miliarde de lei. 33% împrumuturi oficiale, iar 8,7% – neoficiale. Dintre totalul de 41,7 miliarde de lei: 23,8 miliarde de lei – împrumuturi bancare; 9,2 miliarde de lei – împrumuturi nebancare; 7,2 miliarde de lei – de la rude și prieteni; și 1,5 miliarde de lei – împrumuturi de la cămătari. Ultima este cea mai periculoasă formă de împrumut.

Referindu-se la persoanele cu împrumuturi din trei surse, expertul consideră că acești oameni se află într-o situație critică. Aceștia au împrumuturi, nu le pot achita, se împrumută din altă parte ca să întoarcă datoriile anterioare și înregistrează astfel restanțe. În luna decembrie erau 59,2% de mii de cetățeni care aveau datorii din trei surse, în luna mai – numărul acestora s-a redus la 55,6 mii de persoane. „Cea mai mare dificultate este la întoarcerea împrumuturilor de la cămătari. 43,8% dintre cei cu împrumuturi au spus acest lucru. 22,8% au spus că au probleme la întoarcerea datoriilor față de rude și prieteni. 21,3% față de sectorul nebancar, iar 12,9% față de bănci”, a menționat expertul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microcreditare #datorii #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.