Republica Moldova, pe datorie. Moldovenii sfidează criza. O parte sunt în culmea disperării

În primele patru luni ale anului 2022, moldovenii au luat credite de la bănci și instituții nebancare în sumă de aproape 1,3 miliarde de lei. Astfel, volumul creditelor a ajuns la 33 de miliarde de lei. În 2021 acesta a fost de 31,7 miliarde de lei, iar în 2020 – de 23,1 miliarde de lei, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Analistul economic estimează că astăzi, datoria totală a persoanelor fizice, din toate sursele de împrumut, oficiale și neoficiale, se ridică la 41,7 miliarde de lei. 33% împrumuturi oficiale, iar 8,7% – neoficiale. Dintre totalul de 41,7 miliarde de lei: 23,8 miliarde de lei – împrumuturi bancare; 9,2 miliarde de lei – împrumuturi nebancare; 7,2 miliarde de lei – de la rude și prieteni; și 1,5 miliarde de lei – împrumuturi de la cămătari. Ultima este cea mai periculoasă formă de împrumut.

Referindu-se la persoanele cu împrumuturi din trei surse, expertul consideră că acești oameni se află într-o situație critică. Aceștia au împrumuturi, nu le pot achita, se împrumută din altă parte ca să întoarcă datoriile anterioare și înregistrează astfel restanțe. În luna decembrie erau 59,2% de mii de cetățeni care aveau datorii din trei surse, în luna mai – numărul acestora s-a redus la 55,6 mii de persoane. „Cea mai mare dificultate este la întoarcerea împrumuturilor de la cămătari. 43,8% dintre cei cu împrumuturi au spus acest lucru. 22,8% au spus că au probleme la întoarcerea datoriilor față de rude și prieteni. 21,3% față de sectorul nebancar, iar 12,9% față de bănci”, a menționat expertul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microcreditare #datorii #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.