Republica Moldova, pe datorie. Moldovenii sfidează criza. O parte sunt în culmea disperării

În primele patru luni ale anului 2022, moldovenii au luat credite de la bănci și instituții nebancare în sumă de aproape 1,3 miliarde de lei. Astfel, volumul creditelor a ajuns la 33 de miliarde de lei. În 2021 acesta a fost de 31,7 miliarde de lei, iar în 2020 – de 23,1 miliarde de lei, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Analistul economic estimează că astăzi, datoria totală a persoanelor fizice, din toate sursele de împrumut, oficiale și neoficiale, se ridică la 41,7 miliarde de lei. 33% împrumuturi oficiale, iar 8,7% – neoficiale. Dintre totalul de 41,7 miliarde de lei: 23,8 miliarde de lei – împrumuturi bancare; 9,2 miliarde de lei – împrumuturi nebancare; 7,2 miliarde de lei – de la rude și prieteni; și 1,5 miliarde de lei – împrumuturi de la cămătari. Ultima este cea mai periculoasă formă de împrumut.

Referindu-se la persoanele cu împrumuturi din trei surse, expertul consideră că acești oameni se află într-o situație critică. Aceștia au împrumuturi, nu le pot achita, se împrumută din altă parte ca să întoarcă datoriile anterioare și înregistrează astfel restanțe. În luna decembrie erau 59,2% de mii de cetățeni care aveau datorii din trei surse, în luna mai – numărul acestora s-a redus la 55,6 mii de persoane. „Cea mai mare dificultate este la întoarcerea împrumuturilor de la cămătari. 43,8% dintre cei cu împrumuturi au spus acest lucru. 22,8% au spus că au probleme la întoarcerea datoriilor față de rude și prieteni. 21,3% față de sectorul nebancar, iar 12,9% față de bănci”, a menționat expertul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microcreditare #datorii #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.