Republica Moldova, printre campionii Europei la morți pe șosele

Republica Moldova este campioana Europei la numărul de decese cauzate de accidentele rutiere, cu o rată a mortalității care depășește considerabil media țărilor Uniunii Europene. În 2023, rata deceselor în accidente rutiere în Moldova a fost de 79 la un milion de locuitori, de aproape 1,7 ori mai mare decât media UE de 46 de decese la un milion, conform datelor prezentate de Ministerul Infrastructurii.

Analizând distribuția accidentelor, se observă că mediul urban este cel mai afectat, având o cotă de 49,79% din numărul total al accidentelor, echivalente cu 984 de incidente. În schimb, în mediul rural au fost înregistrate 415 accidente, reprezentând 21% din totalul accidentelor.

Costurile sociale generate de accidentele rutiere sunt semnificative, estimările indicând că pierderile pentru statul moldovean reprezintă aproximativ 1,6% din Produsul Intern Brut. La începutul anului 2022, aceste pierderi erau estimate la 214,57 milioane USD, echivalentul a 225.000 USD per persoană, afectând dezvoltarea economică și perpetuând sărăcia în țară.

Deși statistica accidentelor rutiere din perioada 2019-2023 arată o tendință de descreștere, cu o scădere a numărului accidentelor și a deceselor în 2023 comparativ cu 2019, problema rămâne gravă. În 2021, după relaxarea restricțiilor pandemice, numărul accidentelor a crescut la 2548 de accidente, dar în 2023 s-a înregistrat o scădere, cu 1980 de accidente, ceea ce reprezintă o reducere de 605 accidente comparativ cu anul 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accidente #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.