Republica Moldova se împrumută de la FMI! Care este suma obținută de Recean

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură un proiect de lege care privește atragerea unui împrumut de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional (FMI) prin intermediul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate. Această inițiativă urmărește să asigure sprijin financiar pentru necesitățile bugetului de stat și pentru implementarea unor reforme esențiale.

Conform proiectului de lege, Republica Moldova urmează să primească suma de 129,375 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 160 de milioane de dolari. Acești bani vor fi utilizați pentru a susține eforturile de adaptare la schimbările climatice și pentru a promova durabilitatea în diverse sectoare ale economiei.

Împrumutul acordat de FMI va avea o perioadă de rambursare extinsă de 20 de ani, oferind astfel o anumită flexibilitate financiară Republicii Moldova în gestionarea datoriilor sale externe. Cu toate acestea, primirea acestui sprijin financiar este condiționată de implementarea a 12 măsuri de reformă, care vizează reducerea efectelor schimbărilor climatice și consolidarea rezilienței economice a țării.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. În afară de aceasta, în decembrie 2023 a fost aprobat un program nou, susținut prin mecanismul de finanțare RSF, în valoare de circa 170 milioane de dolari S.U.A. (129,4 milioane de DST). Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate. Finanțarea în baza RSF are un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate, pe parcursul căreia nu se achită suma principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La doar o zi după ce președintele american Donald Trump a decis amânarea pe termen nedeterminat a summitului cu Vladimir Putin, Kremlinul a reacționat printr-o demonstrație de forță nucleară, desfășurând un amplu exercițiu al forțelor strategice ruse.

Potrivit comunicatului oficial al administrației prezidențiale ruse, Vladimir Putin a condus personal exercițiile nucleare, care au implicat toate componentele „triadei nucleare” – terestră, aeriană și navală. Din centrul de comandă al Kremlinului, Putin, singur în sala de control, a dat ordinul de lansare a mai multor rachete balistice intercontinentale.

De pe cosmodromul Plesețk, o rachetă „Yars” – cu o rază de acțiune de până la 11.000 km, capabilă să atingă teritoriul Statelor Unite – a fost lansată către poligonul Kura, din peninsula Kamceatka. În paralel, submarinul nuclear „Bryansk”, aflat în Marea Barents, a lansat o rachetă balistică „Sineva”, iar avioane strategice Tu-95MS au executat lansări de rachete de croazieră aer-sol.

Kremlinul a declarat că „toate obiectivele exercițiului au fost îndeplinite”, iar scopul acestuia a fost „exersarea procedurilor de autorizare și utilizare a armelor nucleare”, potrivit raportului prezentat lui Putin de Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse.

Exercițiul a avut loc într-un moment de tensiune diplomatică maximă, după ce Casa Albă a anunțat că summitul planificat la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin a fost amânat pe termen nedeterminat.

Surse citate de Reuters afirmă că întâlnirea a fost suspendată din cauza refuzului lui Putin de a face concesii privind Ucraina – liderul rus ar fi cerut control total asupra regiunii Donbas, renunțarea Kievului la aderarea la NATO și reducerea drastică a armatei ucrainene.

Donald Trump a declarat anterior că nu dorește „să piardă timpul în negocieri fără rezultate” și că va relua discuțiile „doar dacă vor exista semnale clare din partea Moscovei și Kievului privind încetarea focului”. Potrivit CNN, decizia de amânare i-a fost recomandată de secretarul de stat Marco Rubio, după consultările eșuate cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Surse din administrația Trump, citate de Axios, afirmă că Washingtonul consideră că nici Moscova, nici Kievul nu sunt în prezent pregătite să facă pași concreți spre relansarea negocierilor de pace.